Ce se va întâmpla cu USR-PLUS?

Între măcinările interne și presiunea PLUS pentru fuziune, USR este în acest moment un partid aflat în tensiune, care riscă să se destrame.

Cristian Campeanu 19.11.2019

De același autor

Potrivit profilului făcut de IRES alegătorilor la europarlamentarele de pe 26 mai, 8 din 10 votanți USR-PLUS au avut cel mult 50 de ani: jumătate au fost tineri între 18 și 35 de ani, 30% între 36 și 50 de ani. 5% peste 65 de ani. Aproape 80% locuiesc în mediul urban și peste 40% în orașe mari cu peste 200.000 de locuitori. Mai bine de o treime dintre votanții alianței au studii superioare, 47% au studii medii și 19% au studii elementare.

20% dintre votanții alianței aveau venituri de peste 4.000 de lei, 47% între 1.501 și 4.000 de lei, iar 31% de cel mult 1.500 de lei. Peste jumătate (51%) din electoratul Alianței 2020 – USR-PLUS era reprezentat de angajați la privat, doar 1 din 10 era pensionar, 16% erau neocupați și 15% angajați la stat. 93% dintre votanții alianței folosesc internetul și 83% dintre ei utilizează Facebook. 65% dintre votanții acestei formațiuni au declarat că sunt interesați de politică.

Dintre alegătorii lui Dan Barna, 70% au fost până în 44 de ani, cel mai tânăr electorat al vreunui candidat dintotdeauna. Numai 26% dintre alegătorii săi au avut între 45 și 64 de ani. Totodată, 52% au studii superioare, 72% provin din mediul urban, față de numai 56% dintre votanții lui Iohannis.

Având în vedere că USR-PLUS a obținut la europarlamentare 22,36%, iar Barna 15%, liderul USR pare să fi pierdut mai mult de 7 procente undeva printre cifrele acestea din mai până în noiembrie și, odată cu ele, accesul în turul al doilea. Dar oare le-a pierdut? Potrivit sociologului Vasile Dîncu, care a declarat că a măsurat intenția de vot la partide înainte de turul întâi, USR-PLUS ar fi căzut la 10%, ceea ce înseamnă, implicit, că Barna ar fi luat, de fapt, cu jumătate peste scorul partidului. Același Dîncu a susținut însă că Barna ar fi căzut 8 procente, de la 18%, după publicarea investigației RISE Project privitoare la eșecul firmelor sociale coordonate pe bani europeni de compania lui Barna. Or, aici nu mai este clar dacă Barna a tras partidul după el în jos, dacă a fost invers sau dacă prăbușirea a fost simultană, având în vedere refuzul USR de a face parte din guvern și ezitările de a susține guvernul Orban.

Un lucru este însă cert. Cum am menționat mai sus, în turul întâi, Iohannis a câștigat orașele mari pe care le câștigase în mai USR-PLUS și a mai câștigat voturile din diaspora care fuseseră trecute tot în dreptul Alianței 2020. Barna nu a câștigat niciun oraș, mare sau mic, și a pierdut diaspora la o diferență considerabilă. De ce s-a întâmplat așa este subiect de speculație, câtă vreme nu avem date clare cu privire la situația electorală a Alianței în luna noiembrie, dar este limpede că mai multe lucruri nu au mers cum și-ar fi dorit liderii acestei formațiuni în ultimele cinci luni.

Barna a fost contestat începând chiar din seara alegerilor de fosta sa contracandidată la funcția de președinte al USR, Cosette Chichirău, căreia i s-au alăturat și alți lideri. Ca urmare, Barna a decis să convoace un fel de referendum în partid în care membrii să voteze online timp de cinci zile dacă vor ca actualul președinte să plece din funcție. Dacă useriștii votează ca Barna să demisioneze, va urma o perioadă de incertitudine caracterizată de lupte interne, din care nu este clar că USR își va reveni la timp pentru a intra pregătită în alegerile locale și parlamentare. Vor pierde startul, așa cum l-au pierdut și pe cel la prezidențiale, din motive care nu interesează alegătorii.

Dacă Barna rămâne președinte USR, cea mai mare provocare care îi stă în față este gestionarea relației cu PLUS și cu liderul acestui partid, Dacian Cioloș, un politician evident mai experimentat și cu instincte mai ascuțite. Cioloș nu a așteptat să se așeze lucrurile într-un fel sau altul în USR și a transmis o scrisoare partenerilor de alianță în care propune câteva lucruri care să consolideze alianța și să deschidă drumul către o fuziune. PLUS susține, în primul rând, crearea unei structuri executive unice, coordonate de un secretar general al alianței ales prin vot comun al celor două partide. În al doilea rând, PLUS vrea „un guvern din umbră și un program politic comun“ și, în al treilea, „finalizarea până în februarie 2020 a procesului de desemnare a candidaturilor unice pentru alegerile locale“, o chestiune spinoasă, având în vedere că, de exemplu, la București nu puțini useriști l-ar dori pe Nicușor Dan, în vreme ce PLUS merge cu Vlad Voiculescu. Toți acești pași au drept scop fuziunea dintre cele două partide, se susține în scrisoare.

Între măcinările interne și presiunea PLUS pentru fuziune, USR este în acest moment un partid aflat în tensiune, care riscă să se destrame. //

Ideologie

Dacă Dan Barna și echipa sa considerată „aripa li­be­ra­lă“ sunt îndepărtați, USR se va deplasa spre stânga, unde se situează „aripa Chi­chir­ău“, și va concura cu PSD și Pro România. Șansele unei guvernări împreună cu PNL după parlamentare ar fi minime.

Fuziune

PLUS a fost acuzat de „preluare“ a conducerii alianței cu USR, iar Dacian Cioloș, că dorește să „înhațe“ partidul lui Barna. Scurgerea în presă a acestei intenții ostile ar fi dejucat însă planurile celor de la PLUS, semn că în USR nu se dorește fuziunea.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22