De același autor
Dacă citim opiniile Kommentariat‑ului românesc cu privire la rezultatul alegerilor de duminică, un lucru pare să fie clar: indiferent dacă iese primul sau nu, dacă PNL face coaliție cu USR-PLUS la guvernare, atunci pierde. Cum așa?
Aflăm că, pe de o parte, într-o coaliție cu USR-PLUS, PNL ar pierde controlul pe care îl are în prezent asupra guvernării. În primul rând, câteva posturi importante de miniștri, cu impact bugetar, social și electoral, ar trebui oferite USR, ceea ce ar diminua capacitatea PNL de a distribui funcții clientelei sale politice și de a controla procesul electoral din 2024, când vor avea loc trei rânduri de alegeri, inclusiv cele prezidențiale. Pe de altă parte, USR ar fi condiționat deja intrarea la guvernare de excluderea lui Ludovic Orban de la candidatura pentru funcția de prim-ministru, ceea ce ar crea infinite complicații și probleme în interiorul PNL, toate, soldate cu slăbirea partidului.
În al doilea rând, USR-PLUS nu vor fi un partener loial, mai ales cu cei pe care îi percep drept corupți și învechiți în rele. O degustare a tratamentului la care ar fi supuși membrii PNL ai guvernului de către colegii lor useriști a fost oferită încă din această campanie electorală, când USR-PLUS a atacat violent PNL. Va fi, așadar, un măcel mai ceva ca în guvernarea CDR din 1996-2000.
În sfârșit, useriștii tot insistă cu chestiuni de integritate, transparență și competență, vor să reducă numărul agențiilor de stat și alte grozăvii care s-ar afla în contradicție cu interesele PNL de „penelizare” a administrației, cu distribuția de sinecuri și cu înlocuirea circulației banilor gri spre și dinspre administrațiile locale de la PSD spre PNL, pentru că, se știe, PNL este un partid nereformat, cu aceeași mentalitate „uselistă” ca PSD.
Să admitem că ar fi așa. Ce alte combinații sunt posibile? În parlament vor intra cinci sau poate șase partide: PNL, PSD, USR-PLUS, UDMR (care, la o prezență scăzută, nu va avea probleme să treacă pragul electoral), PMP și, posibil, Pro România. Orban a evocat o coaliție cu PMP și UDMR, dar acest lucru ar însemna ca PNL să obțină peste 40% sau celelalte două formațiuni să obțină împreună în jur de 20%. Niciuna dintre variante nu este realistă. Singura formulă în care un astfel de guvern să funcționeze ar fi cu susținerea din parlament a USR-PLUS pe proiecte de lege și programe specifice. Această variantă ar fi posibilă dacă PNL și USR-PLUS nu ar ajunge la un acord, dar ar plasa USR-PLUS în poziția foarte puternică de kingmaker, care va avea voturile de blocaj asupra politicilor guvernamentale și ar face guvernul dependent de dispoziția și interesele USR-PLUS. Ar fi o situație mult mai complicată din punct de vedere politic decât cea a unei coaliții PNL - USR-PLUS.
O variantă mai simplă și care ar servi interesele politice ale USR-PLUS ar fi o coaliție PNL-PSD care să refacă USL în altă formă. Fiecare dintre cele două partide se jură că nu va colabora cu celălalt, dar astfel de jurăminte s-au dovedit ușor de încălcat atunci când în joc este împărțirea puterii. Această coaliție ar fi bună pentru USR-PLUS, care ar ocupa locul de principal partid de opoziție, dar ar fi rea pentru tot restul țării. Pentru PNL ar fi un dezastru. O coaliție PNL-PSD ar însemna oprirea oricăror reforme, stagnare și corupție generalizată. Această formulă nu este, însă, posibilă decât dacă Orban și PNL îl vor trăda pe Klaus Iohannis, care nu o va accepta. Unii au vorbit chiar de un guvern PNL susținut de PSD din parlament, dar este puțin probabil.
Varianta PSD – Pro România, eventual cu UDMR, nu este nici ea posibilă pentru că nu va permite aritmetica voturilor. Cât privește o coaliție PSD – USR-PLUS, aceasta nu s-ar putea realiza decât dacă liderii partidelor din alianță ar decide brusc să se sinucidă politic.
Prin urmare, singura soluție rațională și cea mai economică rămâne PNL – USR-PLUS. PNL va încerca probabil să introducă și PMP în această combinație, ceea ce va genera nemulțumirea useriștilor, care au refuzat colaborarea cu PMP și la alegerile de la București. Negocierile nu vor fi ușoare, dar ele trebuie purtate și încheiate cu succes. Problema prim-ministrului nu reprezintă o problemă. Nominalizarea lui Dacian Cioloș nu ar avea șanse serioase decât dacă USR-PLUS ar obține mai multe voturi decât PNL. Același USR a declarat că refuză să accepte nominalizarea lui Orban, dar acest refuz este menit să îi crească forța de negociere în discuțiile cu PNL. Dacă Apărarea și Externele vor rămâne la cei doi titulari apropiați de președinte, alte ministere grele vor trebui să fie puse pe masă. //
Mesaj
În conferința de presă de miercurea trecută, președintele Iohannis a ținut să transmită un semnal fără echivoc liberalilor: „Mesajul meu este simplu. Vor guverna împreună (cu USR-PLUS)”. Același lucru l-a transmis Iohannis liberalilor într-o discuție pe care a avut-o cu aceștia la Vila Lac. Semn că președintele nu vrea surprize după alegeri, de la PNL.
Negocieri
Potrivit Constituției și deciziilor CCR, dacă niciun partid nu obține majoritatea, președintele poate nominaliza ce premier dorește. Din informațiile apărute în presă reiese că Iohannis i-ar fi garantat lui Orban nominalizarea. În aceste condiții, sarcina formării majorității îi revine lui Orban, care va trebui să negocieze cu Dan Barna și Dacian Cioloș.
