De același autor
Alegerile din 26 mai au sancționat, în primul rând, politicile PSD și ale lui Liviu Dragnea, ceea ce explică scorul slab obținut, partidul s-a situat pentru prima oară în istorie pe locul al doilea. Iar dacă românii din diaspora ar fi fost lăsați să voteze, ar fi coborât pe poziția a treia, sub 23%. Dar dacă votul anti-PSD și anti-Dragnea explică parțial înfrângerea principalului partid de guvernământ și eșecul partenerului secundar, ALDE, care nu a reușit să treacă pragul de 5%, el nu explică însă de ce acest vot s-a împărțit între PNL și USR-PLUS. De ce un scrutin atât de polarizat a produs o distribuție cu trei forțe politice la vârf, cu rezultate foarte apropiate?
În cifre absolute, situația față de alegerile legislative din 2016 se prezintă astfel: PSD a pierdut 1,2 milioane de voturi - de la 3,2 milioane -, PNL a câștigat (peste) un milion de voturi - de la 1,4 milioane -, iar USR (în alianță cu PLUS) a câștigat aproape 1,4 milioane de voturi - de la 630.000 -, în condițiile în care au participat cu 1,6 milioane de alegători mai mult (49% față de 39%). Votul anti-PSD se reflectă în pierderea masivă înregistrată de acest partid, dar nu explică de ce, în condițiile unei prezențe mai mari cu zece procente, majoritatea voturilor „noi“ nu s-au distribuit în mod relativ egal între partidele anti-PSD, ci au mers, în proporție foarte mare, spre USR-PLUS.
O explicație plauzibilă ne-o pot oferi profilurile alegătorilor participanți la scrutin, în măsura în care ele contrazic, cel puțin în parte, prejudecățile privind structura electoratului. Electoratul PSD se află la una dintre extremele sociologice (nu ideologice, atenție!). Astfel, potrivit IRES, alegătorii PSD au fost în proporție de 58% pensionari, 46% au peste 65 de ani, în vreme ce numai 10% au între 18 și 30 de ani. 53% dintre alegătorii PSD provin de mediul rural, în vreme ce nu mai puțin de 65% au venituri mai mici de 1.500 de lei. Majoritatea alegătorilor PSD - 55% - au studii elementare. Potrivit CURS, aproape 39% dintre alegătorii PSD se declară „neocupați“, iar dintre cei care lucrează, 20% lucrează la stat și numai 11,6% la privat. PSD a pierdut, așadar, mai toți alegătorii tineri care au votat cândva cu acest partid, alegătorii activi și pe cei educați. Profilul stereotip al alegătorului PSD – în majoritate femei, îmbătrânit, slab educat și dependent de o formă sau alta de asistență socială – pare să se confirme, cu mențiunea că acesta este electoratul cu care a rămas PSD după ce a pierdut peste un milion de voturi. De remarcat că politica creșterilor de salarii în sectorul bugetar a avut un impact social cvasi-nul și nu a sporit baza „social-democrată“ a PSD. Dimpotrivă, singurul electorat rămas fidel PSD este cel care este dependent de venituri modeste primite de la stat.
La extrema cealaltă a tabloului se află USR-PLUS. Vorbim de partea cea mai activă a societății. 50% sunt tineri între 18 și 35 de ani, 78% provin din mediul urban, 51% lucrează la privat și 47% au cel puțin studii medii, iar numărul alegătorilor USR-PLUS cu studii superioare este cel mai mare dintre toate partidele. 47% au venituri între 1.500 și 4.000 de lei. Vorbim așadar despre segmentul electoral cel mai „independent“ față de stat, dintre care 93% folosesc Internetul, iar 83% au cont de Facebook. Acest electorat activ, urban, educat, conectat la noile media se declară și cel mai interesat de politică – 65%, în comparație cu 53% în cazul alegătorilor PSD. Este un electorat care a câștigat toate marile orașe ale țării, indiferent de regiune istorică, și a obținut câteva victorii în premieră (Vaslui, Craiova, Bârlad, Bacău) în localități care păreau să fie condamnate să rămână roșii în eternitate. Din punctul de vedere al profilului, alegătorul USR-PLUS reprezintă opusul alegătorului PSD sau, altfel spus, este alegătorul anti-PSD prin excelență, ceea ce poate fi o explicație pentru care majoritatea voturilor noi, venite din partea persoanelor care nu au votat la alegerile precedente, au mers preponderent spre USR-PLUS. Nu știu dacă putem vorbi despre o „trezire la politic“ a unui segment al societății care s-a ținut deoparte până acum sau dacă a fost vorba doar despre o izbucnire de revoltă, dar pare evident că, pentru prima oară, electoratul la care visa ceea ce se numea „dreapta“ politică s-a exprimat masiv și, spre surprinderea multora, s-a exprimat în favoarea unei alianțe cel puțin ambigue ideologic.
Câștigătorul acestor alegeri, PNL, este partidul situat la mijlocul spectrului politic. Cea mai mare parte a alegătorilor PNL (30%) sunt persoane mature, 56% provin din mediul rural, 46% au studii medii, 42% studii elementare, iar o majoritate de 56% au venituri mai mici de 1.500 de lei. Numai 33% lucrează la privat. Mai îngrijorător pentru PNL, numai 47% se declară interesați de politică. Electoratul PNL se află la mijlocul drumului între PSD și USR, ceea ce explică de ce a primit mai multe voturi din partea alegătorilor dezamăgiți de PSD și mai puține din partea alegătorilor „noi“. //
