De același autor
Domnul Ciolacu și alți membri de frunte ai PSD vor să renegocieze domenii din Planul Național de Reziliență și Redresare al României (PNRR), aprobat în octombrie de Comisia Europeană și din care prima tranșă de prefinanțare a intrat deja în cuferele bugetului. Nu știm ce anume ar vrea să renegocieze – doar că unele măsuri și reforme ar fi „aberante” –, dar ne putem face o idee. Când pesediștii spun că românii vor fi obligați „să moară de frig” din cauza negocierilor inabile sau de-a dreptul „antinaționale” purtate de fostul ministru Cristian Ghinea cu Comisia, ei nu se referă la o așa-zisă interdicție a încălzirii cu lemne, care nu există, ci la prevederea prin care, până la sfârșitul acestui an, România s-a angajat să scoată din uz o centrală electrică pe cărbune. Nu e vorba că se închide Turceniul și rămâne românul fără electricitate, ci o centrală mai mică a cărei închidere să poată fi compensată astfel încât să fie nesemnificativă. Dar când e să fie populist și antieuropean, pesedistul nu se poate abține să nu vorbească despre cum este bietul român sărac și necăjit oprimat de europenii fără suflet.
Povestea cu centrala este însă doar un exercițiu retoric. Ceea ce îi doare mult mai adânc pe pesediști este chestiunea pensiilor. În PNRR se vorbește despre modificarea legislației, iar până la sfârșitul lunii, guvernul trebuie să semneze contractul cu furnizorul de asistență tehnică pentru adoptarea și implementarea unei noi legi a pensiilor. Această lege trebuie să prevadă, printre altele, o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii acestei formule nu vor permite creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor. La fel, indexările se vor face pe baza unor reguli noi legate de ponderea în PIB și vor fi combătute indexările ad-hoc. Mai mult, va asigura viabilitatea financiară a Pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. În plus, se vor adopta măsuri de stimulare a pensionării târzii, până la 70 de ani și de descurajare a pensionării anticipate. În final, începând din 2022, cheltuielile cu pensiile trebuie să se încadreze în limita de 9,4% din PIB pe termen lung.
Altfel spus, numai prevederi care nu convin sub nici o formă PSD. Ce se fac ei fără majorările de pensii la momentele politice și electorale potrivite? Cum mai mituiesc ei electoratul captiv al pensionarilor dacă sunt lăsați fără instrument? Cum să crească contribuțiile la Pilonul II și să asigure administratorilor diversificarea portofoliului și a investițiilor, când PSD vrea să desființeze Pilonul II? Cum să susțină tocmai PSD creșterea vârstei de pensionare? Drept pentru care apare public însuși ministrul muncii, care spune că nu, noi nu facem lege nouă, chiar dacă există asistență tehnică în PNRR. De ce? Nu figurează în programul de guvernare. Numai PSD este capabil de o asemenea desconsiderare a unui document negociat de Guvernul României și până la urmă de atâta nesimțire de care a dat dovadă domnul Budăi. Păi, ideea generală a negocierilor cu Comisia Europeană este preluarea în programul de guvernare a măsurilor convenite, în nici un caz punerea lor în opoziție. Budăi și Ciolacu mai au să declare că programul de guvernare „bate” PNRR-ul ca să ne luăm adio definitiv de la cele peste 29 de miliarde de euro alocate pentru acesta din urmă.
Și mai e ceva, foarte personal și foarte meschin. Legea pe care ar trebui să o adopte Parlamentul României, elaborată cu ajutorul asistenței finanțate de UE, ar trebui să revizuiască pensiile speciale pentru a le aduce la niveluri care respectă principiul contributivității. Nici o pensie specială nu va mai putea depăși venitul realizat de beneficiar. Singurele pensii speciale care vor rămâne vor fi cele din justiție, unde există o decizie a Curții Constituționale. Dar pesediștii nu vor vota niciodată o asemenea lege, pentru că alocarea de rente de stat către membri este una din cele mai puternice formule de menținere a coeziunii de partid. Nu-i veți auzi însă niciodată pe pesediști plângându-se că li se taie pensiile speciale, ci că pensionarii vor fi aduși în situația „să moară de foame” de răuvoitorul Ghinea și de hapsâna Uniune Europeană, care nu îl lasă pe Ciolacu să majoreze pensiile cu 30%.
Și acesta este doar unul din motivele pentru care continuarea finanțării prin PNRR pare improbabilă. Ideea aflată la baza PNRR este că există anumite borne (jaloane) sau ținte care trebuie atinse și anumite măsuri care trebuie luate treptat. Potrivit prim-ministrului Ciucă, este vorba de 507 ținte și 171 de măsuri, dintre care 107 investiții. Dacă România eșuează în atingerea anumitor ținte, finanțarea poate fi blocată la orice pas va fi ajuns guvernul la acel moment.
Să mai luăm un exemplu. Justiția. Până la sfârșitul lunii trebuie adoptată noua strategie anticorupție (țintă PNRR), ceea ce se poate face pe hârtie, dar până în martie 2022 trebuie schimbate legile justiției în acord cu Mecanismul de Cooperare și Verificare. Adică, printre altele, trebuie desființată secția specială. Or, realitatea politică este că nici PSD, nici PNL nu își doresc reforme reale în justiție și nici desființarea SIIJ și de aceea va fi o țintă ratată.
PNRR este un program de reforme ambițios, care, după cum au subliniat oficialii europeni, cere curaj politic. Acest curaj nu există în România, care, foarte probabil, va eșua în încercarea de a atrage fondurile europene. //
