De ce guvernul PSD nu va construi niciodată autostrăzi

Orice ban pentru marea infrastructură, fie că e vorba de autostrăzi, căi ferate sau spitale, este un ban luat de la miile de primari de partid, de la clientela politică.

Cristian Campeanu 19.03.2019

De același autor

Dacă ați participat vinerea trecută la protestul inițiat de domnul Mandachi și v-ați oprit pentru 15 minute pentru a protesta împotriva lipsei autostrăzilor și a infrastructurii, avem o veste proastă. V-ați pierdut vremea. Câtă vreme PSD/Drag­nea se va afla la guvernare, în România nu se vor construi autostrăzi, iar infrastructura va continua să se degradeze. Drumurile vor aduna mai multe gropi, podurile vor continua să se prăbușească, rețeaua feroviară va deveni încă și mai proastă decât este deja, iar trenurile vor deraia într-un ritm mai accelerat. Vor apărea defecțiuni mai frecvente în rețelele de electricitate, de gaz și de apă. La nivel local ne așteaptă un ciclu nesfârșit de investiții care se vor degrada rapid din cauza lipsei banilor de întreținere, necesitând noi investiții și așa mai departe. Acestea sunt consecințele inevitabile ale unei politici deliberate a partidului unui om.

Cea mai mare realizare politică a lui Liviu Dragnea este Programul Național de Dezvoltare Locală, PNDL, aflat deja în faza a doua și cu perspective de prelungire. Nu este o idee originală. Când a devenit ministrul Dezvoltării Regionale, în 2013, Dragnea a preluat cea mai mare parte a unui program renumit pentru parcuri la sate și alte investiții complet inutile de la Elena Udrea și l-a perfecționat, în sensul în care l-a făcut și mai clientelar, și mai opac, și mai corupt decât era deja. Din 2013 până în 2016, prin PNDL1 s-au derulat de la bugetul de stat „investiții“ în valoare de 8,2 miliarde de lei, cu credite de angajament rămase până în 2019 de 10,6 miliarde. Nu știm exact câți din acești bani au fost cheltuiți, pentru că Ministerul Dezvoltării nu oferă date centralizate clare, nici corecte, iar încercările unor ONG-uri precum Expert Forum (EFOR) de a obține datele direct de la beneficiarii locali s-au lovit de un zid de tăcere. Cât de legale, de eficiente și de corecte au fost cheltuielile din PNDL 1 știm dintr-un raport al Curții de Conturi, care a analizat anii 2013-2014 și care, deși a fost realizat în aprilie 2015, a fost ținut la secret încă doi ani, atât de proaste și de neiertătoare erau concluziile despre corupția și ineficiența ministerului lui Dragnea. Este vorba de mii de contracte de reparații de drumuri și podețe, investiții în rețele de apă și canalizare, școli etc., realizate la nivel de comune prin contracte acordate arbitrar prin ordin de ministru, în mod preferențial, unui număr restrâns de firme cu puternice legături de partid. EFOR a caracterizat PNDL drept un instrument al clientelismului politic. Legendarele lămpi stradale de peste 2.000 de euro de la Altîn Tepe dezvăluite recent de presă sunt un bun exemplu al corupției care caracterizează PNDL.

De bine ce au mers lucrurile în perioada 2013-2016 (Dragnea/Dâncu), în 2017 a fost lansat PNDL 2 și nu oricum, ci în stil de-a dreptul faraonic, cu credite de angajament în valoare de 30 de miliarde de lei în perioada 2017-2020. Dacă adunăm cele 10 miliarde rămase de la PNDL 1, atunci, până la sfârșitul lui 2020, se prevăd cheltuieli de investiții la nivel local de 40 de miliarde de lei, aproape cât s-a cheltuit în întreaga perioadă 2013-2016 pentru toată administrația publică locală. Deja în 2016 investițiile din fonduri naționale destinate administrației locale le depășiseră pe cele destinate administrației centrale. Altfel spus, deja din 2016 era dificil ca statul să aloce sume pentru investiții naționale cum sunt autostrăzile. După 2017, acest lucru a devenit imposibil, în condițiile în care bugetul destinat investițiilor naționale a scăzut de la an la an, în vreme ce acela destinat investițiilor locale a crescut masiv. Ultima astfel de creștere o reprezintă noul Fond de Investiții Locale, care primește anul acesta 10 miliarde de lei.

Prin PNDL 1 și 2 și Fondul de Investiții Locale, guvernul PSD alocă în mod programatic sume uriașe micilor investiții locale, ușor de manipulat politic și de exploatat prin corupție, în dauna proiectelor naționale care trebuie să respecte condiții de transparență mai severe. Acesta este și unul dintre motivele pentru care PSD și Dragnea refuză investițiile din bani europeni și vorbesc fără încetare de parteneriate public-private. Orice ban pentru marea infrastructură, fie că e vorba de autostrăzi, căi ferate sau spitale, este un ban luat de la sutele, chiar miile de primari de partid care depind de aceste investiții și de care depinde clientela și partid și, în final, mașinăria de vot.

Pentru Dragnea, opoziția investiții locale vs. investiții naționale este o problemă politică centrală, de aceea a și avut reacția extremă pe care a avut-o față de protestul de vineri. Autostrăzile reprezintă o insultă adusă programului său. Problema reală este însă alta. Deja din 2013-2016 administrația publică locală întâmpina dificultăți mari în a asigura cheltuielile de mentenanță pentru investițiile făcute prin PNDL pentru că nu aveau pur și simplu veniturile necesare. Ceea ce înseamnă că respectivele investiții au risc mare de degradare. După 2017, odată cu creșterile uriașe ale salariilor în administrația publică, nu mai există bani pentru cheltuieli de mentenanță nici pentru investițiile locale, nici pentru cele naționale, de vreme ce companiile de stat sunt obligate să livreze aproape întregul profit la bugetul de stat.

În aceste condiții, este imposibil să fie lansate proiecte majore cum ar fi construcția de autostrăzi, iar ceea ce, de bine de rău, există riscă să se degradeze în lipsa fondurilor destinate mentenanței.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22