De ce iubesc profesorii tineri dictatura?

O școală pervertită de prejudecăți antiliberale va perverti la rândul ei și generațiile viitoare.

Cristian Campeanu 23.10.2018

De același autor

 

Studiul realizat de patru cercetători de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ privind valorile „sociale“ ale profesorilor români conține rezultate îngrijorătoare în ceea ce privește numărul mare de dascăli care împărtășesc o atitudine antidemocratică, favorabilă față de un regim autoritar, dar și o atitudine xenofobă, rasistă și intolerantă fie față de categorii diverse, de la persoanele cu dependențe până la minoritățile sexuale.

 

Astfel, 45% dintre profesori consideră că ar fi bine și foarte bine ca România să fie guvernată de un conducător puternic, care să ignore alegerile și parlamentul, 14% ar susține un regim militar, iar 11% ar fi de acord chiar cu o teocrație. Cu toate acestea, nu mai puțin de 87% din totalul profesorilor consideră că sistemul politic democratic este bun și foarte bun pentru România. Această inconsistență aparentă poate avea două explicații. Fie există un număr mare de profesori care consideră că dictatura este regimul politic ideal, dar că pentru România democrația este mai bună (cel puțin pentru moment), fie, ceea ce e mai probabil, aceștia operează cu o noțiune de „democrație“ mai apropiată de conceptul de „democrație dirijată“ propriu regimului din Rusia lui Vladimir Putin sau de „democrația iliberală“a lui Viktor Orbán, în care democrația înseamnă, în esență, validarea prin alegeri a unui lider autoritar care să guverneze în numele majorității care l-a ales. Această din urmă accepțiune a democrației este consistentă atât cu procentul de 87%, dar și cu rasismul (42% nu vor să aibă vecini romi), cu xenofobia (33,7% au o atitudine negativă față de persoanele care vorbesc altă limbă) și cu homofobia (38,3%).

 

Aceste cifre au stârnit reacții extrem de negative față de profesori și de sistemul de învățământ, mulți considerând că subfinanțarea cronică a sistemului, calitatea slabă a corpului profesoral și standardele scăzute de pregătire profesională explică aceste atitudini. Am înregistrat și opinii divergente, care citează alte cercetări sociologice, potrivit cărora, prin comparație cu alte categorii și cu restul populației, profesorii nu stau chiar atât de prost, ba, dimpotrivă, ar fi mai puțin seduși de autoritarism și mai toleranți. Concluzia ar fi că, în pofida deficiențelor sistemului, profesorii se află în avangarda modernizării României și că aderența lor la valori nedemocratice în număr mare este explicabilă prin faptul că un număr încă și mai mare de români le împărtășesc. Altfel spus, România intolerantă și sedusă de dictatură are profesori pe măsură, dar, una pesta alta, mai democrați, mai toleranți, „mai luminați“ decât toți ceilalți.

 

Am putea accepta acest punct de vedere, care reprezintă, în esență, un clișeu de tip „societatea are profesorii pe care îi merită, ba chiar mai buni decât ea“, dacă studiul cercetătorilor de la Cluj nu ar scoate în evidență o anomalie gravă: cifrele cele mai proaste se regăsesc în dreptul profesorilor cei mai tineri. Când afli din ultimul Eurobarometru că 25% dintre tinerii între 15 și 25 de ani din România consideră că e rău că România se află în Uniunea Europeană, poți fi tentat să pui acest rezultat pe seama ignoranței sau a unui soi de rebeliune juvenilă antisistem, dar când vezi că 54,5% dintre profesorii sub 35 ani susțin un regim de autoritate personală, 22,4% și-ar dori un regim militar, 15,9% o teocrație și 17,9% vor să iasă din UE și constați că, în toate aceste cazuri, adeziunea la autoritarism a profesorilor tineri este mai mare (uneori cu mult mai mare) decât a celorlalte categorii de vârstă, atunci explicațiile facile nu mai sunt suficiente.

 

Motivul pentru care reacțiile la studiul amintit au fost atât de puternice constă în faptul că profesorii sunt cea mai susceptibilă categorie să transmită celor mai tineri nu numai cunoștințe, ci și valori și că o școală pervertită de prejudecăți antiliberale va perverti la rândul ei inevitabil și generațiile viitoare. Cu atât mai rău stau lucrurile atunci când cei care ar fi trebuit să se afle în avangarda modernizării și occidentalizării - noua generație de dascăli - sunt mai intoleranți, mai tribalizați și mai rinocerizați decât predecesorii lor.

 

Cum se poate explica această închidere a minții majorității tinerilor educatori români? Se vor găsi numeroși factori - educaționali, familiali, sociali, culturali, mediatici - care pot fi invocați că ar fi contribuit la această degradare civică. Dar unul dintre aceștia cred că trebuie să fie faptul că tinerii profesori români au fost alienați de un sistem de educație falimentar, afectat de nesfârșite schimbări catastrofale cu motivații pur politice și de prea puține reforme autentice. Singura tentativă de reformă care urmărea crearea unui sistem bazat pe meritocrație, reforma Miclea, a fost sugrumată politic și, de atunci, lucrurile au mers din rău în mai rău. Potrivit Indexului Capitalului Uman realizat de Banca Mondială, comparativ cu copiii născuți în Occident, copiii care se nasc astăzi în România pornesc în viață cu un handicap - care s-a accentuat din 2012 până astăzi - cauzat de calitatea proastă a serviciilor de sănătate și educație. Nici dictatura, nici ieșirea din Uniunea Europeană, nici închiderea societății, soluții care îi atrag acum pe tinerii profesori români, nu vor opri această degradare a fibrei naționale. Dimpotrivă, o vor condamna la dispariție.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22