Dosarul Kövesi. Arheologia unei mistificări

După campania împotriva Laurei Codruța Kövesi, punerea ei sub acuzare are scopul clar de a-i bloca accesul spre șefia Parchetului European.

Cristian Campeanu 19.02.2019

De același autor

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a acuzat-o pe Laura Codruța Kövesi de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă pe baza unei plângeri penale depuse, de la Belgrad, unde este fugar, de Sebastian Ghiță. Conținutul „dosarului Kövesi“, modul și momentul în care acesta a fost aruncat pe piață duc la concluzia că ne aflăm în fața unei mistificări menite să o împiedice pe Kövesi să ocupe funcția europeană pentru care a fost declarată principala favorită.

Secția specială și dosarul Kövesi

Sebastian Ghiță a depus în decembrie anul trecut plângerea împotriva lui Kövesi în care o acuză pe aceasta, printre altele, de abuz în serviciu, dar nu și de luare de mită și mărturie mincinoasă, după cum reiese din fac­smilele publicate de media apropiate cercurilor puterii anti-Justiție. Aceste două acuzații reprezintă contribuția la dosar a procurorului SIIJ, Adina Florea.

Dosarul se referă la extrădarea lui Nicolae Popa, fostul director general al Fondului Național de Investiții, schema piramidală patronată de Sorin Ovidiu Vântu, care a păgubit peste 100.000 de deponenți, și pentru care statul român a fost obligat să plătească 100 de milioane de euro despăgubiri în calitate de garant. Popa primise la acea dată două condamnări cu închisoarea în lipsă, de 10 și respectiv 15 ani. În comunicatul SIIJ de vineri seara se precizează că „în perioada 2010-aprilie 2011 (...) magistratul ar fi implicat instituția pe care o conducea în procedura extrădării respectivei persoane condamnate (...) și ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligația să asigure aducerea în țară a persoanei condamnate“. Procurorii din cadrul SIIJ au mai reținut că, la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de PÎCCJ, magistratul, adică Kövesi, a fost audiat, în calitate de martor, „prilej cu care acesta ar fi declarat în mod nereal că relația pe care a avut-o cu persoana vătămată [Sebastian Ghiță, n.r.] a fost o relație pur instituțională, negând existenta unei relații private, deși această relație ar fi constituit o împrejurare esențială pentru cauza penală“.

La câteva ore după publicarea acestui text, Adina Florea a acuzat Parchetul General de cenzură a comunicatului inițial pentru că ar fi șters din conținutul acestuia inițialele lui Kövesi, Ghiță și Nicolae Popa. Reprezentanții Parchetului au răspuns că nu au făcut decât să dea curs noilor prevederi legale privind prezumția de nevinovăție. Întregul incident lasă impresia că reprezentanții SIIJ și-au dorit o mediatizare cât mai largă a numelui lui Kövesi, în scopul discreditării publice a acesteia, fapt care întărește suspiciunea că scopul punerii sub acuzare este subminarea șanselor lui Kövesi de a obține funcția de procuror-șef european.

De ce acuzațiile nu se leagă

În privința pretinsei mite plătite de Asesoft prin intermediul unei companii de construcții din Ploiești către Țiriac Air, lucrurile par să fi fost lămurite de pe 11 decembrie 2017 de către Poliția Română, care a anunțat printr-un comunicat că toate costurile privind extrădarea lui Popa au fost „achitate integral“ de Poliția Română „suma fiind asigurată din bugetul Ministerului Afacerilor Interne“. Mai mult, Poliția a precizat că a purtat negocieri cu „trei operatori economici de profil, câștigând oferta cea mai mică“. „Semnarea contractului de prestare servicii și decontarea acestuia au intrat în sarcina Poliției Române. Contractul, în valoare 234.207,30 de lei, a fost semnat de Inspectoratul General al Poliției Române, la data de 14.04.2011. Operatorul economic a emis factura fiscală, la data de 21.04.2011, aceasta fiind achitată de IGPR, prin ordin de plată, la data de 29.04.2011“, se arată în comunicatul IGPR din 2017. Ghiță spune că el a plătit peste 60.000 de euro firmei lui Țiriac. Pe cine să credem? Ar fi exagerat probabil să se ia în calcul facturi false sau evaziune fiscală, dată fiind credibiliatea și onorabilitatea personajului.

Documentele Ministerului de Interne nu par să fi lăsat nici o impresie procurorului Adina Florea, care a înțeles să rețină că „fostul procuror general al PÎCCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziția IGPR suma de bani necesară plății transportului Jakarta — București“. Cum anume a stabilit Adina Florea că a „determinat“ Kövesi Ministerul de Interne să plătească pentru avionul cu care a fost adus Popa nu mai aflăm, cum nu aflăm nici ce anume a plătit Ghiță, dacă sumele au fost achitate de poliție cu factură.

În ceea ce privește „abuzul în serviciu“, lui Kövesi i se impută: „Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea vizitei unei delegații de procurori indonezieni în România, la sfârșitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferințe“, precum și plata unor membri ai delegației, printre care și un reprezentant al SRI. În ce fel urgentarea extrădării unui condamnat e abuz în serviciu procurorii vor trebui să dovedească în fața instanței, dacă se va ajunge acolo. Probabil că era de preferat ca Popa să rămână în Indonezia, ar fi avut și Dan Voiculescu mai puține probleme.

Protagoniștii dosarului: Ghiță și Florea

Grosul acuzațiilor aduse lui Kövesi datează de mai puțin de o lună. Pe 24 ianuarie, Ghiță a anunțat că urmează să fie audiat prin teleconferință, fapt pe care l-a confirmat pe 13 februarie 2019. Audierea lui Ghiță de către Adina Florea a durat patru ore și face ca, până acum, dosarul Kövesi să fie aproape exclusiv o afacere Ghiță-Florea.

Sebastian Ghiță este fugar de justiție, având pe numele său mai multe dosare și mai multe mandate de arestare. Cu toate acestea, el continuă să fie furnizor de dezvăluri, cele mai spectaculoase fiind cele privind relațiile sale apropiate cu fostul adjunct SRI, Florian Coldea, trecut în rezervă tocmai din cauza acestora. În ceea ce o privește pe Kövesi, Ghiță susține încă de la sfârșitul anului 2016 că are documente compromițătoare, inclusiv fotografii din cramă și e-mail-uri sub numele „cucuveaua mov“, dar nu le-a prezentat niciodată public, deși a promis de prea multe ori că o va face. Este însă posibil să îi fi prezentat Adinei Florea o parte din aceste documente, pentru că aceasta pare convinsă că cel puțin Ghiță și Kövesi au avut o relație privată, de unde și acuzația de mărturie mincinoasă. Uită însă Adina Florea tam-tam-ul făcut de coaliția PSD-ALDE în legătură cu achitarea lui Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă?

Adina Florea este procurorul din Constanța preferat de Tudorel Toader pentru preluarea șefiei DNA, care a declarat că nu a fost niciodată independentă și care este suspectată de implicarea în sustragerea de documente secrete din seiful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Campania anti-Kövesi. Pentru cine e pretinsa mită?

De la Lumea Justiției, care o tratează drept „penală“, la Antena 3, care o califică drept „mincinoasă“, la Evenimentul Zilei, care anunță bombă după bombă, L.C. Kövesi este supusă unui baraj mediatic și politic care are drept obiect asasinarea sa morală și discreditarea pe plan european. A reapărut chiar și Ion Cristoiu, care a „reconfirmat“ că a văzut celebra fotografie cu Ghiță și Kövesi în cramă și filmulețul în care Kövesi cântă La Chilia-n port de gât cu Nelu Ploieșteanu. Mai nou a ieșit public și Cozmin Gușă, care recirculă teoriile lui Ghiță. Asupra unui singur lucru nu se pot pune de acord denigratorii lui Kövesi: în folosul cui a primit Kövesi pretinsa mită? Pentru Gâdea (A3) și Gușă (Realitatea), beneficiarul ar fi fost Traian Băsescu. Pentru Ghiță, Kövesi dorea să se afirme pentru a obține postul de procuror-șef DNA (în 2011, când toată lumea se aștepta ca Ponta să câștige), iar pentru Cristoiu, adevăratul beneficiar ar fi fost SRI. SIIJ nu s-a decis, probabil e complicat de ales dintre atâtea fantasmagorii. Această campanie media se suprapune peste un val de scrisori trimis de reprezentanții PSD, în frunte cu Toader, pentru a submina candidatura lui Kövesi.

Controversata secție

Deși presa străină și liderii politici occidentali continuă să o susțină pe Laura Kövesi, candidatura sa ar putea fi compromisă de acest dosar deschis convenabil împotriva ei și, posibil, de altele din cele 18 aflate pe rolul SIIJ. Ceea ce pune din nou problema desființării acestei secții speciale, cerută de Consiliul Europei prin grupul GRECO și susținută de Comisia de la Veneția și de Comisia Europeană în raportul MCV.

Procedura europeană

Candidatura, selectarea și numirea Laurei Codruța Kövesi ca procuror-șef european nu are nimic de-a face cu statul român tocmai pentru a fi ferită de ingerințe politice, independența fiind cuvântul de ordine. Ea urmează să fie audiată pe 26 februarie în comisia LIBE. Urmează un vot în comisia COREPER, reprezentanții ambasadorilor statelor UE, cu majoritate simplă. Apoi numele ales se duce în Parlamentul European, unde votul e politic.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22