Gențile lui Udrea și triunghiul corupției

Oamenii de afaceri conectați la bugetul public corup funcționari de stat și oameni politici și, împreună, controlează grupuri de presă.

Cristian Campeanu 11.08.2020

De același autor

Elena Udrea are o atracție nestăvilită pentru genți scumpe. În perioada ei de glorie, în care se afla în centrul atenției mass-media, obișnuia să-și expună opulența și prostul gust printr-o prezență vulgar-flashy în care gențile Louis Vuitton reprezentau un element central. S-ar zice că parvenita Udrea are un fetiș legat de gențile „de firmă”, pe care a reușit să le facă parte integrantă din imaginea sa publică. Geanta, ca element de identitate.

S-ar zice, dar ar fi greșit. În realitate, doamna preferă genți simple, banale, din vinilin, pânză, poate chiar piele, încăpătoare și... pline de bani. Pentru astea chiar are un fetiș. Știm, de exemplu, din dosarul „Gala Bute”, că o astfel de geantă plină cu 900.000 de euro i-a fost adusă direct în sediul Ministerului Dezvoltării de către un anumit Adrian Gărdean. Se observă că Udrea, femeie simplă din Buzău, nu se încurcă cu lucruri complicate, offshore-uri, firme-paravan și conturi ascunse. Cash is King sau, pe românește, geanta cu bani e sfântă. De curând, am aflat că Udrea a primit, de data asta în sediul fostului PDL, o geantă 120/80 cm plină cu 3,8 milioane de dolari dintr-o mită de cinci milioane de la Bogdan Nicolae Buzăianu, prin intermediul cărăușului Radu Budeanu. Când înăuntru se află milioane, cine mai stă să se uite dacă geanta e de firmă?

De ce a primit Udrea această mită? Buzăianu, dacă vă mai amintiți, era patronul companiei Energy Holding, mama și tata firmelor-căpușă, care, începând de la mijlocul anilor ‘90, a luat energie ieftină de la compania de stat Hidroelectrica și a vândut-o de multe ori mai scump altor companii, multe dintre ele tot de stat. Cum energia electrică nu se cară cu geanta, Buzăianu a făcut miliarde din plimbarea unor hârtii între firmele sale, Hidroelectrica, tribunal și ministerele de resort. Prin 2011, adică la trei ani după ce se retrăsese formal din fruntea Energy Holding, Buzăianu a dorit două lucruri. Primul era ca ancheta DIICOT să nu ajungă la el, ceea ce s-a întâmplat (faptul că mai târziu, în 2013, prietena apropiată a lui Udrea, Alina Bica, a devenit șefă a DIICOT pare să fi fost de folos), iar al doilea, contractele cu Hidroelectrica să se deruleze în continuare. Amintim că încă din 2004, din campania la prezidențiale, Traian Băsescu, patronul politic al lui Udrea, declara război „băieților deștepți” din energie, printre care Buzăianu ieșea în evidență. În ianuarie 2012, cu câteva luni înainte de căderea guvernului, Udrea primea de la Buzăianu banii. Neavând însă legătură cu Ministerul Economiei, este foarte probabil că Buzăianu conta pe influența ei asupra lui Videanu, Boc sau chiar Băsescu.

Dar lucrurile se complică puțin. Știm despre geanta de 120/80 cm de la omul de legătură în această tranzacție, Radu Budeanu, patronul publicațiilor Cancan, Ciao, Gândul.info și Pro Sport. Budeanu a semnat recent un acord cu DNA în care își recunoaște fapta în schimbul unei pedepse cu suspendare. Această recunoaștere, coroborată cu alte mărturii și probe, constituie temeiul dosarului care o are în vedere pe Udrea. Budeanu a mai recunoscut însă și altceva. Ca parte a tranzacției, Buzăianu i-a cedat lui Udrea o creanță în valoare de 900.000 de euro de la Bobby Păunescu. Prin acest transfer de datorie, Udrea a căpătat controlul asupra ziarului Evenimentul Zilei, fapt pe care Dan Andronic l-a negat, ceea ce i-a adus un dosar de mărturie mincinoasă. Zvonuri despre faptul că Udrea controla EVZ circulau de mult, dar nimeni nu știa cum obținuse acest control. Acum știm. Ce rezultă de aici este un triunghi al corupției între magnați de hârtie care au secătuit statul de sume colosale, oameni politici și presă. Acest nucleu triunghiular funcționează ca model general al marii corupții în România. Oriîncotro privim, cazuri celebre, precum Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vîntu, Dan Voiculescu, Dan Adamescu, Sebastian Ghiță etc, demonstrează că avem de-a face cu același și același tipar. Oamenii de afaceri conectați la bugetul public corup funcționari de stat și oameni politici și, împreună, controlează grupuri de presă.

Există și un test prin care îi recunoaștem fără greș pe corupți: la un moment dat, toți vorbesc despre „statul paralel” care ar fi format din serviciile secrete care îi urmăresc pe ei, din procurori, în special ai DNA, în special Laura Codruța Kovesi, și din judecători care pronunță condamnări în cazuri de corupție. De aceea, oricând veți auzi un om politic, un pretins jurnalist sau un om de afaceri care „nu mai poate” din cauza DNA vorbind despre „statul paralel”, „rețele de putere oculte”, „Soros” „CIA”, „colonialismul UE” etc. atunci există șanse mari să fie vorba despre oameni legați foarte strâns de rețele de corupție cât se poate de concrete.

Din păcate, nu putem să vă oferim un happy-end. Udrea s-ar putea să fie condamnată, dar rețelele de corupție rămân nevătămate. La începutul acestui an, cineva a filat și a făcut publică întâlnirea între doi jurnaliști și doi magistrați a căror vină era că nu le plăceau nominalizarea Giorgianei Hosu și a Gabrielei Scutea la DIICOT și, respectiv, Parchetul General. Atacuri împotriva acestor jurnaliști și magistrați au apărut pe Antena 3 (Dan Voiculescu), RTV (Sebastian Ghiță), în EVZ (Dan Andronic), Gândul (Radu Budeanu), România liberă (Alexander Adamescu) Luju (vârful de lance al anti-anticorupției). Rezultatul? Astăzi, doamnele Hosu și Scutea sunt în fruntea DIICOT și, respectiv, a Parchetului General. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22