De același autor
Știrile provenite de la spitalele din Gaza despre fetuși smulși din uterul mamelor muribunde, copii cu membre zdrobite, culoare inundate de sânge și cadavre răspândite peste tot abundă zilele acestea, de când aceste spitale și, mai ales, cel mai mare dintre ele, Shifa, au devenit ținta forțelor militare israeliene care poartă un război urban sângeros pe străzile din Fâșia Gaza. Nimeni nu ne spune de unde provin aceste victime inocente, nici cum ajung ele în spitalul înconjurat de israelieni, dar ni se subliniază cu putere faptul că asistăm la un infern medieval în care spitalele sunt lipsite de combustibil, energie, apă și pacienții mor pe capete. Ideea este că bombardamentele aeriene ale israelienilor fac nenumărate victime civile. Aceste relatări sunt întărite de declarațiile apocaliptice ale OMS și ale altor reprezentanți ai ONU, care cer, laolaltă cu majoritatea țărilor Sudului Global, o încetare imediată a focului de către Israel pentru a evita o catastrofă umanitară.
Nimeni nu pare să acorde niciun fel de atenție acuzației israelienilor că spitalele din Gaza, precum și școlile și universitatea sunt tot atâtea cartiere generale ale Hamas, de unde gruparea teroristă își coordonează acțiunile. IDF susține că spitalul Shifa adăpostește (la suprafață și în subteran) cel mai mare și mai important dintre aceste cartiere generale, ceea ce ar explica luptele de stradă violente care se dau în jurul acestui obiectiv. Nimeni nu pare să fie ultragiat, revoltat sau indignat de faptul că Hamas folosește populația civilă, bolnavii și răniții din spitale drept scuturi umane în războiul lor împotriva Israelului. Întregul oprobriu se abate asupra acestuia din urmă, care ar ucide ca o bandă turbată de barbari, fără discriminare și fără milă, tot ce îi iese în cale, copii, femei, bătrâni și refuză cu cruzime orice încetare a focului. Or, o încetare a focului în acest moment, în care Hamas este încolțită în numeroase locuri din Gaza, nu ar face decât să permită o regrupare a inamicului cu scopul lansării unor noi atacuri. În luptele urbane care au loc zilele acestea au murit deja câteva zeci de soldați israelieni, semn că aceste confruntări nu sunt un balet militar bun de transmis la TV, ci o bătălie grea și sângeroasă.
Cum s-a ajuns ca cea mai mare parte a globului să îmbrățișeze narativul Hamas și să condamne Israelul, deși acesta a fost atacat pe 7 octombrie? Răspunsul este că mașinăria de propagandă a Hamas a câștigat mai întâi lumea arabă și musulmană și pe urmă restul lumii.
Terorist și reporter
În mijlocul carnagiului căruia i-au căzut victime civilii israelieni, unii dintre teroriști și-au găsit timp să filmeze scene ce par înduioșătoare, cu copii evrei. Într-una din aceste înregistrări poate fi văzut un „luptător al rezistenței” care bate cu forță pe spate un copil care plânge și îl ține sprijinit pe umăr, același umăr pe care poartă Kalașnikovul. Un altul poate fi văzut cum bandajează piciorul rănit al unui băiețel, pe care apoi îl ține în poală, în timp ce leagănă cu putere un cărucior în care se află un bebeluș. Camera se apropie și luptătorul Hamas poate fi auzit cum încearcă să-l convingă pe băiețel într-o engleză stricată să rostească termenul arab pentru expresia „În numele lui Dumnezeu”. „Spune bismillah, îndeamnă bărbatul îmbrăcat în haine de camuflaj, în timp ce băiatul se supune cu un accent ebraic. La un alt moment, o figură mascată ține cei doi copii și, privind la cameră, strigă: „Iată mila din inimile noastre. Noi nu ucidem acești copii așa cum faceți voi!”. Cei doi frați, în vârstă de cinci luni și trei ani, au fost duși în Gaza, dar eliberați ulterior. Mama lor fusese ucisă în asaltul asupra kibbutz-ului în care au fost găsiți.
Oricât de tulburător ar părea ochiului occidental acest film distribuit pe un canal al rețelei Telegram la numai șase zile de la atacuri, el s-a bucurat de o primire entuziastă în lumea arabă. Filmarea a fost distribuită pe pagina de Facebook a Al Jazeera destinată Egiptului. 1,4 milioane de oameni au văzut-o, 75.000 au apăsat like și peste 3.000 au comentat. Unul dintre comentatori a lăudat „moralitatea luptătorilor din rezistența islamică”.
În scurt timp, Hamas a postat noi filme cu ostatici israelieni care mulțumeau pentru îngrijirile medicale primite sau îi salutau pe cei care îi țineau captivi cu tradiționalul „shalom”. Potrivit unui fost consilier al Autorității Palestiniene, adversar al Hamas, citat de The New Yorker, astfel de filme i-au convins pe cei mai mulți dintre arabi - în pofida declarațiilor guvernului israelian că Hamas este egal ISIS- că, spre deosebire de ISIS, luptătorii Hamas sunt umani și respectă legile islamice ale războiului. „Aceste mesaje au rezonat în întreaga lume arabă, a declarat oficialul citat. Acum, această linie este dominantă nu numai în mass-media Hamas, ci în majoritatea mijloacelor de comunicare în masă din lumea arabă, în Iordania, Egipt și Africa de Nord. Narativul dominant este narativul Hamas”.
Ținta Cisiordania
Potrivit Washington Post, teroriștii Hamas care au săvârșit atacurile de la 7 octombrie nu trebuia să se rezume la așezările israeliene din apropierea grației cu Gaza, ci să penetreze adânc în teritoriul israelian și să ajungă în Cisiordania, unde ar fi urmat să se refugieze și să facă joncțiunea cu alte celule teroriste pentru a declanșa atacuri și din acest teritoriu. Analiza propagandei Hamas din 7 octombrie confirmă că una dintre ținte a fost Cisiordania. Adjunctul șefului biroului politic al Hamas a apărut chiar în timpul atacului și a făcut apel la palestinienii din Cisiordania să atace coloniile israeliene și pe soldații care le păzesc, dându-le asigurări că armata israeliană nu va face față pe mai multe fronturi. Apeluri similare la revoltă în Cisiordania au fost făcute de comandantul militar al Hamas și de purtătorul de cuvânt al organizației. Apelurile au fost difuzate în mod repetat de televiziunea Hamas, Al-Aqsa, și, bineînțeles, de Al Jazeera. Revolta din Cisiordania nu s-a materializat, astfel încât propaganda s-a repliat lăudând numărul de victime pe care Hamas l-a făcut în timpul atacurilor. Două zile mai târziu, în timp ce israelienii eliminau ultimele rămășițe ale grupurilor de atacatori, Al Aqsa relata că „chiar în acest moment se dau lupte pe pământurile ocupate din 1948 (teritoriul israelian), iar moralul luptătorilor este foarte bun”.
Hamas, de la teroriști la victime
Nimeni nu mai vorbește astăzi de ceea ce s-a întâmplat pe 7 octombrie și de rolul jucat de Hamas în declanșarea acestui război. În lumea arabă și musulmană, Hamas a devenit victima armatei de ocupație, iar luptătorii organizației, luptători ai rezistenței în fața ocupantului. Un rol major în această metamorfoză a Hamas din teroriști în victime l-au avut brutalele bombardamente aeriene ale Israelului asupra țintelor din Fâșia Gaza și, mai ales, modul în care au fost relatate acestea de canalele de știri. Cea mai importantă televiziune panarabă, Al Jazeera, care are probabil cele mai multe camere la fața locului, a inundat lumea cu imagini cu cadavre prinse sub dărâmăturile cauzate de bombardamente, cu oameni mutilați și cu părinți ținând strâns la piept corpurile înfășurate în giulgiu ale copiilor. Reporterii Al Jazeera au împrumutat fără nicio reținere limbajul Hamas și l-au difuzat mai departe. În lipsa unei prezențe proprii în Gaza din cauza riscurilor, televiziunile occidentale au preluat masiv imaginile Al Jazeera. În scurtă vreme s-a ajuns ca Israelul să fie acuzat în mod ridicol de genocid în Gaza, deși evreii au fost, de fapt, cei care au fost supuși genocidului sistematic.
Cealaltă televiziune panarabă, Al-Arabiya, controlată din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, țări ostile Hamas, a încercat mai întâi să relateze conflictul în termeni obiectivi, fără să lase la o parte rolul Hamas în declanșarea acestuia, dar ulterior a cedat presiunii populare și a adoptat, la rândul ei, „narativul Hamas”.Televiziuni de la BBC la CNN citează în mod repetat datele primite de la așa-zisul „Minister al Sănătății din Gaza” privind numărul victimelor din rândurile civililor (peste 10.000, dintre care aproximativ 4.000 de copii), când de fapt nu este vorba de niciun minister propriu-zis, ci de o aripă a Hamas, iar cifrele nu pot fi verificate din surse independente.
Rezultatul este că propaganda Hamas a câștigat războiul, nu numai în lumea arabă, dar și în aproape tot Sudul Global, și în cercurile de stânga din Occident. Cauza palestiniană a ajuns cauza tuturor „forțelor progresiste” din lume, dar, mai ales, a permis, sub acoperirea narativului Hamas al victimei, o descătușare nemaiîntâlnită a antisemitismului global. //
