Iohannis, Trump și Rusia

Este important ca președintele român să ia pulsul corect al titularului de la Casa Albă pentru a ști cum să își joace cărțile.

Cristian Campeanu 06.06.2017

De același autor

 

Dincolo de controversa privind absența asumării ritualice a Articolului 5 de către Donald Trump la Bruxelles (care, între altele, i-a deranjat mai mult pe vest-europeni decât pe estici), președintele american a făcut totuși o afirmație care nu trebuie neglijată: „Alianța viitorului trebuie să includă o mai mare con­cen­trare asupra terorismului și imigrației, precum și asupra amenințărilor venite din partea Rusiei și asupra frontierelor de est și de sud ale NATO. Există șanse foarte mari ca această frază să îi fi fost plasată în discurs de către consilierul pen­tru securitate națională, generalul McMaster, dar măcar omul a recunoscut oficial că există o amenințare care vine din Rusia, ceea ce este mai mult decât a recunoscut vreodată în vreo apariție publică.

 

O altă veste bună, la care ne-am referit deja, este creșterea cu 40%, de la 3,4 la 4,8 miliarde alocate de guvernul ame­ri­can așa-numitei Inițiative de Reasigurare Europene (ERI), ceea ce se va materializa în desfășurarea mai multor trupe ame­ricane în Europa de Est, inclusiv în Ro­mâ­nia, mai mult echipament și mai multe investiții în infrastructură. Statele baltice nu sunt complet apărate de o invazie, dar cel puțin a fost creat firul declan­șa­tor (tripwire) care, o dată atins, atrage în mod automat contraofensiva NATO în cazul unui atac. Cel puțin sub acest as­pect, nici statele baltice, nici România nu au fost vreodată mai bine apărate de pericolul rusesc. Acesta este un fapt care nu poate fi trecut cu vederea atunci când vorbim despre aranjamentele de securitate din Europa. Unii s-au grăbit să proclame moartea prematură a NATO, alții au salutat oportunitatea lansării apă­rării europene, dar, deocamdată, NATO și infrastructura furnizată de SUA sunt singurele lucruri sigure pe care ne pu­tem baza. Din acest punct de vedere, președintele Iohannis a avut o poziție corectă când a reafirmat în mod clar că România contează în primul rând pe se­curitatea oferită de NATO.

 

Mai puțin clar este pentru întreaga lume ce crede cu adevărat Trump despre Ru­sia. Ceea ce știm este că președintele Con­siliului European, Donald Tusk, a de­cla­rat că nu este 100% convins că cei doi împărtășesc aceeași opinie, ceea ce este îngrijorător, și că secretarul de stat Rex Tillerson a admis tocmai la Welling­ton, în Noua Zeelandă, că Trump i-a cerut să „reclădească“ relația cu Rusia. În sine, acest lucru nu înseamnă nimic, pentru că ultimii doi președinți au în­cercat același lucru. George W. Bush n-a văzut în ochii lui Putin decât sinceritate și bună-credință, iar Obama a mers mai departe și a resetat relațiile cu Moscova. Ambii și-au încheiat mandatele în cele mai proaste relații cu Rusia și cu Putin, primul după războiul din Georgia, al doi­lea după invazia Ucrainei și anexarea Cri­meei. La Washington, președintele Iohan­nis va trebui să determine care este exact poziția lui Trump, dacă es­te vorba de același ritual prezidențial ame­rican, de vreo înclinație specială că­tre au­to­cratul de la Moscova sau poate de vreo slăbiciune. Este important ca preșe­din­tele român să ia pulsul corect al ti­tu­la­rului de la Casa Albă pentru a ști cum să își joace cărțile. Unul dintre atuurile lui Iohannis este că Trump s-a dovedit me­fient față de organizații largi și pre­feră relațiile bilaterale unde poate cere și oferi lucruri la schimb, în mod direct, în relație unu la unu. România are un parteneriat consolidat cu SUA și Iohannis va trebui să mizeze pe aprofundarea aces­­tuia. Aşadar, Iohannis trebuie să afir­me clar că România dorește de la Sta­tele Unite mai mult decât primește în cadrul NATO. Întrebarea este ce i se va cere la schimb, pentru că Trump nu a lă­sat niciun dubiu asupra faptului că pri­vește securitatea ca pe o afacere și s-ar putea să ceară lucruri concrete. Dacă este vorba de achiziții de armament, Io­hannis nu ar trebui să aibă nicio pro­blemă să accepte.

 

Dacă însă va cere altceva, Iohannis va trebui să fie pregătit să tragă linia peste care nu se poate trece. Președintele are o sarcină dificilă: „Să vândă“ unui pre­șe­din­te tranzacțional și cu o afinitate evi­den­tă către Rusia o relație privilegiată cu o Românie care vrea să îi țină pe ruși la distanță. Ce are România de oferit în afara deschiderii la Marea Neagră, poziția strategică, contribuția militară în Af­ga­nis­tan este faptul că a rămas singura țară puternic proamericană din regiune și care are nevoie de sprijin american pen­tru a-și întări acest statut.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22