Jafurile și violențele din SUA nu sunt revoluție!

Tulburările de acum seamănă cu revoltele și violențele din Los Angeles, din 1992.

Cristian Campeanu 02.06.2020

De același autor

Unii comentatori americani s-au grăbit să asemuiască tulburările violente din aceste zile cu revoltele din aprilie 1968. Există, într-adevăr, o asemănare: numărul mare de orașe care au fost cuprinse de violențe. Din 1968 și până astăzi, în pofida numeroaselor acte de revoltă, de răscoală sau de pur anarhism care au izbucnit în America din motive rasiale, niciodată ele nu s-au răspândit în întreaga țară. Atunci, ca și acum, violența a fost nebunească, atunci, ca și acum, se vorbește de o revoluție. Dar elementul fundamental care le deosebește este că atunci a fost asasinat Martin Luther King, iar acum a fost ucisă o persoană de culoare de un polițist mult prea brutal. Martin Luther King a fost liderul mișcării pentru drepturile civile. George Floyd a fost un tip care, la beție, a plătit cu bancnote false într-un magazin. Nu merita să moară pentru asta, desigur, dar cu greu este material de revoluție.

Mai degrabă, tulburările de acum seamănă cu revoltele și violențele din Los Angeles, din 1992. Atunci, polițiștii l-au urmărit pe șosea pe Rodney King și după ce au reușit să îl oprească, patru dintre ei l-au bătut cu bastoanele până i-au provocat leziuni pe creier. Imaginile cu bătaia au fost difuzate de toate televiziunile și, cu toate acestea, cei patru au fost achitați. Această achitare a aprins fitilul care a transformat timp de câteva zile zona de sud a orașului în teatru de război. Atunci, ca și acum, protestele au pornit de la un fapt scandalos, dar au fost repede deturnate de o mulțime care, prin jafurile și violența extremă față de orice persoană cu ten deschis (și față de comunitatea coreeană), a făcut peste 60 de victime.

Spre deosebire de 1992, acum nimeni nu a mai așteptat ca polițistul să fie judecat pentru fapta comisă. S-a dat semnalul revoluției. De ce? Pentru că, între timp, mișcările politice care pretind că reprezintă interesele persoanelor de culoare precum Black Lives Matters s-au radicalizat adoptând o conduită ideologică de extremă stânga. Faptul că l-au susținut pe Bernie Sanders e cel mai nesemnificativ lucru. Printre țelurile lor ideologice se numără abolirea capitalismului și chiar a forțelor de ordine. (Nu degeaba, acum câțiva ani au arborat un banner pe care scria „Ucideți porcii (polițiștii), prăjiți-i ca pe bacon!”. Acum s-au rezumat la All Cops Are Bastards. În plus, grupurile violente au beneficiat din plin de acțiunile de avangardă ale Antifa (o grupare de extremă stânga care se consideră antifascistă). Trump a avut dreptate pentru că i-a nominalizat ca incitatori, dar a luat-o razna când a vrut să-i desemneze drept grupare teroristă. În America nu există grupări teroriste, toți smintiții fiind protejați de Primul Amendament.

În cele din urmă, o comparație cu 1968. Atunci, Revoluția violentă i-a convins pe mulți americani să-l aleagă pe republicanul Nixon. Acum, cu toate distrugerile, crimele și jafurile, cărțile se fac pentru Trump. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22