Lumea, după victoria lui Biden

Joe Biden a câștigat votul popular și suficiente state care să îi asigure majoritatea în Colegiul Electoral, organismul constituțional care alege, de fapt, președintele.

Cristian Campeanu 17.11.2020

De același autor

Dacă rezultatele se mențin după soluționarea tuturor proceselor intentate de tabăra lui Trump și după ce probabil se va pronunța și Curtea Supremă a SUA în privința voturilor din Pennsylvania, atunci Biden va câștiga cu aceeași diferență cu care a câștigat Trump în fața lui Hillary Clinton. În Pennsylvania, Biden conduce cu o diferență de 55.000 de voturi, peste numărul de voturi contestate. Dacă nu cumva se anulează circa 700.000 de voturi în Philadelphia, atunci Trump nu are cum să întoarcă rezultatul. Și chiar dacă l-ar întoarce, tot ar trebui să câștige în alte două state, Georgia și Arizona, unde Biden se află în frunte, la diferențe mici, dar suficiente.

Susținătorii lui Trump denunță o conspirație împotriva favoritului lor și o susțin cu numeroase incidente reale, dar nu relevante pentru scorul final. Ultima teorie este că s-ar fi introdus un virus în mașinile de numărat, care să transfere voturi de la Trump la Biden. Problema este că teoriile conspirației nu pot fi dovedite nici ca adevărate, nici ca false și, deci, au șanse mici în fața unui tribunal care judecă pe bază de fapte. Biden va câștiga în mod legitim alegerile, dar va înfrunta o opoziție puternică, mai ales din Senat, unde republicanii mai au nevoie de un singur loc pentru a obține majoritatea, ceea ce, probabil, se va întâmpla.

Politica externă, primul examen

Biden are mult de lucru acasă, începând cu gestionarea crizei COVID-19. Toată lumea își dă cu părerea prin diverse publicații despre care ar trebui să fie primele cinci, șapte, nouă priorități ale președintelui, dar adevărul este că din prima zi de la instalarea în Biroul Oval, Biden poate să ia imediat, fără să consulte Congresul, câteva decizii de politică externă.

Cea mai inedită și urgentă provocare va fi diplomația vaccinului. Deja două companii americane, Pfizer și Moderna, au obținut, se pare, un vaccin viabil anti-COVID-19. Aceasta este o veste grozavă pentru omenire, dar nu chiar pentru toată omenirea. Uniunea Europeană a anunțat deja că va cumpăra 300 de milioane de doze, dar UE se află într-o poziție privilegiată. Exportul vaccinului poate deveni foarte repede o problemă de politică externă și comercială care va genera multe nemulțumiri din partea unor state care nu se află în relații economice bune cu Statele Unite. Va exporta America vaccinul în Iran, țară unde pandemia a făcut mii de victime, dar care nu are relații comerciale cu SUA și care este supusă sancțiunilor americane? Sau în China, țară care fură orice tehnologie pe care pune mâna? Ce se va întâmpla cu țările sărace care nu pot plăti?

A doua provocare majoră va fi să facă un gest, măcar simbolic, că epoca „America First” s-a încheiat odată cu Trump și că acum începe epoca „America is back”. „Întoarcerea Americii în lume poate fi semnalată prin câteva decizii rapide. Una ar fi revenirea SUA în acordul pentru schimbări climatice chiar dacă, în esență, este în detrimentul Americii, câtă vreme China nu îl respectă, alta revenirea în OMS și, o a treia, poate, revenirea în acordul privind programul nuclear iranian. Condiția ar fi ca Iranul să revină la rândul său la nivelurile de producție convenite, pe care le-a depășit deja demult, dar este greu de crezut că ayatollahul Khamenei va accepta. Biden dorește să reafirme susținerea administrației sale pentru NATO, cu toate că relația transatlantică este mai greu de gestionat decât era în 2017, când Obama a părăsit Casa Albă.

„Pedepsirea” Rusiei

Spre deosebire de Obama, care a încercat fără succes să repornească relațiile cu Rusia de la zero, și de „butonul de resetare” al lui Hillary Clinton, Biden a anunțat clar că vrea să pedepsească Rusia pentru ingerințele în viața politică americană. Cum va face acest lucru este încă neclar, dar din spusele consilierilor săi reiese că se va stabili o direcție de cybersecurity care să contracareze agresiunile virtuale rusești, vor fi impuse sancțiuni țintite împotriva oficialilor și oligarhilor și, cel mai interesant, Statele Unite vor expune corupția liderilor ruși. Nimic despre trupele americane din Europa, ceea ce este un semn bun. Știm că Biden dorește să reducă efectivele din Afganistan și Irak și să „încheie” aceste războaie, dar despre trupele din Europa nu s-a pronunțat încă nimeni. În orice caz, o atitudine americană explicit mai dură față de Rusia este o veste bună pentru țări ca Polonia, România și baltice.

Biden a anunțat și o revenire la politica americană tradițională de susținere a respectării drepturilor omului. Aceasta poate fi o armă redutabilă atât în raporturile cu Rusia lui Putin, cât și cu China lui Xi, pe care Biden l-a calificat drept „criminal”. În privința Chinei, unul din puținele lucruri asupra căruia există un consens bipartizan este că politica de deschidere a lui Obama nu funcționează. Dar cum va ține America sub control o Chină tot mai agresivă și mai represivă este o întrebare la care nu există răspunsuri simple.

Biden cunoaște România

Spre deosebire de predecesorul său - care nu a fost nici el indiferent – Joe Biden chiar cunoaște România. A fost aici ca vicepreședinte, cunoaște actorii, cunoaște politica de la București și știe cu cine trebuie să vorbească. Altfel spus, nu există nicio șansă ca un nou Dragnea să dea vreodată mâna cu Biden. Pentru fragilul stat de drept din România, victoria lui Biden este o veste bună. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22