De același autor
Simbolic, starea la începutul mandatului lui Joseph R. Biden Jr. este descrisă cel mai bine de felul în care arată capitala federală zilele acestea. Washingtonul este un oraș sub asediu. Circulația în zona centrală a fost oprită, metroul nu mai circulă în zona Capitoliului și a National Mall, care, pentru prima oară în istorie, a fost închis publicului, peste tot au fost instalate bariere de beton și garduri înalte astfel încât zona respectivă arată mai curând ca o bază militară decât ca o capitală deschisă, gata să primească un nou președinte. Nici vorbă să fie permisă prezența publicului la inaugurare, care se va desfășura în cadru restrâns, în prezența congresmenilor, a foștilor președinți Clinton, Bush și Obama și a câtorva invitați. Trump, președintele în funcție, nu va fi prezent la transferul de putere, se întâmplă pentru prima oară din 1869, iar oficiile le va face vicepreședintele Mike Pence. 20.000 de militari ai Gărzii Naționale au fost mobilizați pentru ziua de miercuri, când are loc „inaugurarea” președintelui Biden – depunerea jurământului în fața președintelui Curții Supreme și învestirea propriu-zisă în funcție. Dar nici acești 20.000 de soldați nu sunt suficienți. Ce sunt republicanii paranoici și conspiraționiști, dar nici democrații nu se lasă mai prejos. Ultima spaimă vehiculată printre democrații de la Washington și preluată de presa fidelă este că unii dintre militari nu ar fi tocmai loiali Constituției, ci lui Donald Trump și ar putea încerca ceva în ziua învestirii. Acest ceva nu e nici mai mult, nici mai puțin decât o lovitură de stat militară prin care să fie împiedicată învestirea lui Biden, ceva de felul asasinării lui Anwar el Sadat, dată de „teroriștii” trumpiști infiltrați în armată și în forțele de ordine. Dovada? Unii dintre participanții la invazia Capitoliului și violențele de pe 6 ianuarie au legături cu zona militară și cu poliția. Faptul că Trump a anunțat deja că va părăsi Casa Albă și Washingtonul în cursul dimineții de miercuri nu pare să aibă nicio importanță pentru democrații care vor să mențină o stare de asediu artificială cu scopul transparent al justificării urgenței în rândurile populației. Semn că nici vorbă de vreo unificare națională în anii care vor veni, nici vorbă să întindă mâna „across the aisle” spre republicani pentru a „vindeca rănile” lăsate de Trump. Mai degrabă va fi ceea ce fostul președinte Jimmy Carter descria o guvernare care să fie „echivalentul moral al războiului”.
De joi, Biden intenționează să emită câteva zeci de „ordine executive” – decrete prezidențiale – care să pună capăt politicilor lui Trump. Va fi, așa cum au descris apropiații lui Biden, un blitz de 10 zile” de decrete prezidențiale. Merită remarcată din nou terminologia belicoasă pe care a ales-o echipa viitorului președinte. În aceste zece zile, Biden dorește să pună capăt restricțiilor privind imigrația din state majoritar musulmane, să impună obligativitatea purtării măștii pe proprietățile federale și în timpul călătoriilor pe autostrăzile interstatale, cam singurul lucru pe care îl poate face guvernul federal în materie de purtare a măștii și să înceapă demersurile pentru a reveni în acordul climatic de la Paris. Totodată, noua administrație va emite decrete care să pună capăt evacuării forțate a celor care nu își mai pot achita chiriile și ratele la bancă. Încă de joi, Biden are intenția să semneze ordine privind gestionarea pandemiei de COVID-19 prin care să fie extinsă testarea și măsuri care să ducă la redeschiderea școlilor. Vineri, urmează să fie emise ordine privind sprijinirea financiară a celor care au suferit de pe urma pandemiei, unde vor intra foarte multe lucruri. Săptămâna care urmează va fi dedicată reformei justiției penale, schimbării climatice și reformei imigrației care va începe cu reunificarea familiilor care acum sunt despărțite de o parte și de alta a graniței cu Mexicul. În final, intenția administrației Biden este să creeze un parcurs legal de opt ani pentru obținerea cetățeniei de către aproximativ 11 milioane de imigranți ilegali.
Și asta numai în primele zece zile. În același timp, Biden dorește să introducă în Congres legislația prin care să se aprobe 1.900 de miliarde de dolari pentru un „pachet de stimulare” care conține, pe lângă măsuri privind susținerea producerii și distribuirii vaccinului anti-Covid (100 de milioane de vaccinați în primele 100 de zile de mandat este ținta) sau crearea unui corp de lucrători medicali care să aibă în sarcină combaterea pandemiei, și măsuri care au fost aplaudate de cei mai radicali dintre democrați, așa-numita aripă „progresistă” de stânga. Este vorba de creșterea sumelor acordate direct cetățenilor la 1.400 de dolari, creșterea cu 400 de dolari a ajutorului de șomaj concomitent cu prelungirea perioadei în care este primit ajutorul de șomaj. Este un program keynesist radical care prevede, în premieră, introducerea unui salariu minim de 15 dolari pe oră, o măsură care nu va stimula creșterea locurilor de muncă, ci îngroșarea numărului de șomeri dependenți de ajutorul de stat. În plus, proiectul prevede o asistență financiară federală pentru statele și marile orașe care se confruntă cu dificultăți bugetare, precum California și New York City.
Congresul a aprobat în decembrie un alt pachet de sprijin în valoare de 900 de miliarde, din care acest sprijin pentru guvernele locale – conduse, în cea mai mare parte, de democrați – lipsea. Numai privind la liniile mari ale acestui pachet financiar este clar încotro se îndreaptă noul guvern federal. Republicanii vor lupta probabil împotriva acestei extravaganțe bugetare și progresiștii se tem că democrații moderați li se vor alătura, dar există șanse bune ca pachetul să treacă. Peste aceste 2.800 de miliarde, în februarie va fi propus un alt plan de sprijinire a economiei. Sursele financiare? Creșterea impozitelor pentru bogați.
Între timp, republicanii se luptă cu fantoma lui Trump. Imediat după învestirea lui Biden, Senatul începe procesul fostului președinte, după ce Camera Reprezentanților a votat, săptămâna trecută, pentru a doua oară cererea de destituire. Miza este condamnarea lui Trump și interdicția de a mai ocupa vreodată vreo funcție guvernamentală. În acest moment, majoritatea republicanilor nu vor să îl condamne pentru că majoritatea alegătorilor republicani încă îl susține. O minoritate consideră însă că o condamnare ar scăpa pentru totdeauna America și GOP de spectrul lui Trump și ar putea da semnalul unei reconstrucții. Iar o minoritate e tot ceea ce este nevoie pentru a-l trimite pe Trump în istorie.
Condamnarea lui Trump nu va rezolva însă ruptura dintre americani. În pofida discursurilor despre unificare, Biden își începe mandatul cu promovarea agresivă a unei agende mult prea „progresiste”, mult prea la stânga ca să susțină o autentică reconciliere națională. Council of Foreign Relations a publicat o hartă cu posibile surse de conflict în anii care vor urma. Pe lângă Coreea de Nord, Taiwan, Orientul Mijlociu, Ucraina, pe hartă figurează și Statele Unite ale Americii. //
