Nu vă bateți joc de București și de alegerile generale!

În principiu, ar fi trebuit să fie simplu. Obiectivul alegerilor – definit clar: dislocarea PSD din cât mai multe localități și consilii locale și județene în perspectiva obținerii unei majorități clare la alegerile generale și a formării unui guvern stabil non-PSD, ALDE, Pro România și eventual UDMR. Mijlocul principal, după eșecul legiferării alegerilor în două tururi de scrutin –, crearea unei alianțe la nivel central și de alianțe locale între PNL, USR-PLUS și PMP care să propună candidați comuni la alegerile uninominale (primării, consilii județene) și să încheie pacte de neagresiune la votul politic. Mijloacele tactice – negocierea unor compromisuri rezonabile în fiecare caz în parte. De exemplu, ar fi nerezonabil ca USR-PLUS să propună un contracandidat la Cluj și este nerezonabil ca PNL să vină cu un candidat compromis și controversat precum Chirica la Iași. Oricine se plasează în afara obiectivului compromisului rezonabil ar trebui să fie exclus de la negocieri. Pentru a maximiza voturile și pentru a-i scoate din casă pe cetățenii blazați, alegătorilor trebuie să li se ofere o perspectivă limpede privind mizele pentru administrația locală și centrală. Ce câștigă dacă merg la vot și aleg candidații alianței numite, din lipsa unui termen mai bun, „de dreapta”? Răspunsurile ar trebui să formeze platforma comună pe baza căreia se prezintă în alegeri candidații. În felul acesta te prezinți în alegeri într-un format unitar, întă­rești impresia de seriozitate politică și angajament în slujba cetățeanului și oferi speranța unei schimbări semnificative în bine, cu mai multă competență și mai puțină corupție.

Ce se întâmplă, de fapt, este la mare distanță de aceste imperative politice. Nu există obiectiv comun asumat în afară de un sentiment vag că partidele în discuție „sunt condamnate” să meargă împreună. Cum anume și prin ce metode se poate forma o coaliție este o chestiune atât de nebuloasă, încât nimeni nu vrea s-o abordeze. Am aflat recent că PNL și USR-PLUS au reușit să ajungă la un acord privind candidaturile în județul Hunedoara, dar aceasta este o situație rară, mai degrabă excepțională. În restul țării avem de-a face mai degrabă cu un conflict între cele două formațiuni. USR-PLUS vine cu candidaturi neeligibile, iar PNL preferă să arunce principiile de integritate pe fereastră și să recupereze candidați în funcție ai PSD acolo unde nu face direct blat cu PSD. La Iași, e război fățiș. PNL a recuperat un fost pesedist, USR, un fost penelist, iar penelistul-șef, ucigașul limbii engleze, Costel Alexe, scrie editoriale anti-USR găzduite generos de website-ul Digi 24. La Ploiești este, de asemenea, conflict deschis, deși mai puțin mediatizat. La fel și la Constanța, oraș care ar putea, în sfârșit, să scape de blestemul roșu al rețelei Mazăre dacă PNL și USR ar reuși să se înțeleagă.

Cea mai proastă situație este însă la București. Nu mai este clar că Bucureștiul și-a păstrat importanța simbolică în fixarea direcției în care se îndreaptă alegerile generale, dar riscul de a pierde Bucureștiul rămâne prea mare pentru ca vreun lider politic responsabil să și-l asume. Altfel spus, dacă alianța PNL-USR-PLUS pierde Bucureștiul, există șanse mari să piardă alegerile generale. Și totuși. Săptămâna aceasta este ultima în care se mai pot stabili candidaturi comune. Orban a anunțat deja că sâmbătă PNL își va nominaliza candidații. În pofida optimismului afișat de lideri, lucrurile sunt departe de amintitul compromis rezo­nabil. Avem patru partide și șase candidaturi. De un eventual acord cu PNL depinde împărțirea candidaturilor între USR și PLUS. Deși Alianța și-a anunțat deja candidaturile, acestea sunt doar pe hârtie, pentru că, în cazul unui acord, vor fi obli­gați să renunțe la unii și să păstreze proporțiile între USR și PLUS. Deocamdată, la început de săptămână, nu există nici măcar un acord în interiorul USR cu privire la candidaturile la care ar fi dispuși să renunțe. În plus, USR-PLUS nu dorește PMP în acordul general. Dacă lucrurile rămân așa, fiecare formațiune va merge singură. Ce se întâmplă în varianta fiecare pentru el? În cazul acesta, este foarte posibil să candideze Traian Băsescu. PMP este cotat cu 10% în București. Dacă fiecare joacă strict pentru propriul partid și Băsescu candidează, atunci ar obține cel puțin 15%, dacă nu mai mult și va trage partidul după el, așa cum a făcut-o întotdeauna. Scad voturile împărțite de PNL și USR la Consiliul General. Nicușor Dan, favo­rit în acest moment în contextul apariției alianței Ponta-Negoiță, are șanse mari să piardă. USR păstrează șanse să câștige sectorul 1, iar la PNL, nefrecventabilul Dan Cristian Popescu susținut de Rareș Bogdan, are șanse să câștige sectorul 2. În rest, câștigă PSD. Altfel spus, un dezastru politic și administrativ.

Consecința va fi că alegătorii vor rămâne cu convingerea că PNL și USR-PLUS, adică tot ceea ce ar trebui să constituie nucleul viitoarei majorități, sunt incapabile de cooperare și incapabile să câștige voturi. Și dacă nu au fost în stare să câștige Bucureștiul atunci când au avut șansa să o facă, nu li se poate încredința nici guvernarea țării. Și de ce? Pentru că grupuri de interese corupte îl vor pe Popescu la 2, iar doamna Ciceală ține morțiș să candideze la 3. Infantilismul stupid al USR-PLUS și jocurile îndoielnice și meschine ale PNL riscă să compromită niște alegeri care anul trecut păreau ca și câștigate. //