De același autor
Scopul PSD este invalidarea referendumului și în acest scop a mobilizat un triunghi format din instituții ale statului - Guvern, Consiliul Național al Audiovizualului - instituții mass-media publice - Radioul și TVR - și posturile de televiziune private de propagandă asociate intereselor PSD – Antena 3, RTV etc. - pentru a reduce la minimum expunerea publică a temelor referendumului. S-a încercat și o intervenție legislativă mai brutală, în sensul creșterii pragului la referendum și al interzicerii implicării președintelui în campania electorală, la care în cele din urmă s-a renunțat. A rămas reglementarea privind tipărirea fiecăreia dintre cele două întrebări pe două buletine de vot diferite, care trebuie introduse în urne diferite, o măsură menită în mod evident să complice procesul electoral și să creeze confuzie, dar s-a renunțat la ideea de a invalida un vot dacă este introdus în urna destinată celeilalte întrebări, pentru că ar fi fost, probabil, ilegal să anulezi un vot exprimat în mod corect. Singura armă a boicotului PSD este conspirația tăcerii în care s-au angajat instituțiile amintite și mass-media publice și private. Dorina Rusu, membră CNA din partea președinției, a declarat pentru Europa Liberă că președinta CNA, Monica Gubernat, a respins solicitările sale de a fi adoptat un regulament cu normele de campanie electorală pentru referendum și de a fi introdus acest subiect pe ordinea de zi a discuțiilor. Totodată, Rusu a amintit că în reglementările guvernului privind organizarea referendumului nu a mai fost trecut un termen până la care CNA să emită regulile de campanie în audiovizual. Drept pentru care, „firesc“, CNA nu le-a mai emis, în pofida protestelor președinției, care a cerut vinerea trecută CNA să își respecte propria lege de funcționare și să emită decizia privind normele şi regulile de reflectare a campaniei pentru referendum.
Ne aflăm astfel în situația în care, cu câteva zile înaintea scrutinului, campania electorală (dar și simpla campanie de informare) privind referendumul este cvasi-inexistentă în spațiul public. La TVR, Dragnea este adus în fiecare săptămână pentru a face campanie deșănțată la Viața Satului, în schimb nu se scoate o vorbă despre referendum, iar posturile private de propagandă întrerup transmisia sau schimbă cu brutalitate subiectul numai când se rostește cuvântul „referendum“.
Acest lucru are loc în condițiile în care mizele referendumului sunt însemnate. Pe de o parte, președintele și opoziția ar căpăta arme noi pentru a se opune cu ceva mai mult succes principalelor obiective de guvernare ale coaliției PSD/ALDE - destructurarea justiției independente și crearea unui regim de impunitate corupției de partid. Pe de alta, ar reprezenta o victorie politică importantă pentru președinte în perspectiva alegerilor prezidențiale din această toamnă. Or, pe cât de mare este miza referendumului, pe atât de adâncă este tăcerea mediatică din jurul lui.
În condițiile în care această conspirație a tăcerii funcționează bine, soarta referendumului atârnă de un fir de păr. Problema nu este, desigur, rezultatul referendumului, la care răspunsul va fi „Da“ în proporție foarte mare. Problema o reprezintă validarea scrutinului, adică depășirea pragului de 30% din numărul alegătorilor prezenți pe listele electorale care să voteze la referendum sau, în cifre absolute, atingerea numărului de aproximativ 5.500.000 de alegători. Dacă se confirmă datele sondajului INSCOP și 39% dintre alegători sunt hotărâți să meargă la vot, atunci referendumul are șanse să fie validat la diferență mică. Dacă participarea la vot va fi în jur de 30% ca la europarlamentarele trecute, atunci referendumul e mort. 39-40% prezență la urne înseamnă cu câteva sute de mii de voturi peste 7.000.000, ceea ce înseamnă că referendumul poate fi validat. Această analiză pornește de la premisa că, din numărul total al alegătorilor prezenți, votanții PSD/ALDE vor boicota referendumul. Dacă estimăm numărul acestora la aproximativ două milioane de voturi, atunci ținta președintelui și a partidelor care susțin referendumul ar trebui să fie o prezență de peste 40% pentru a compensa boicotul PSD/ALDE.
O condiție pentru validare este însă ca aproape toți alegătorii care nu votează pentru PSD și ALDE să voteze la referendum. Aceasta nu este o problemă în ceea ce privește electoratul PNL, pentru că PNL a făcut în paralel campanie pentru europarlamentare și pentru referendum. Situația este mai ambiguă în cazul alianței USR-PLUS, care ar obține, probabil, un procent mai mare la o prezență la vot mai mică, dar unul dintre liderii alianței, Dacian Cioloș, a fost fair-play și a transmis duminică un mesaj în care îndeamnă alegătorii să voteze „Da“ la referendum. Cum UDMR și-a îndemnat deja alegătorii să voteze „Da“, rămâne un mare semn de întrebare în dreptul celor câteva sute de mii de alegători ai PRO-România, adică pesediștii sătui de Dragnea. Este posibil, așadar, ca cheia succesului sau eșecului conspirației tăcerii pesediste să se afle la Ponta. //
