Parlamentare 2020. La ce să ne așteptăm

Dacă analizăm puținele sondaje de opinie, sunt într‑atât de fluctuante încât cu greu se poate desprinde un model de vot pentru scrutinul de duminică.

Cristian Campeanu 02.12.2020

De același autor

Cel mai puțin fluctuează estimările de vot pentru Partidul Național Liberal. În funcție de sursă, PNL este cotat între un maximum de 35% și un minimum de 28% din intențiile electorale. În schimb, există un consens cvasi-general că PNL este în scădere față de alegerile locale, datorată gestionării slabe a pandemiei de COVID-19, comunicării proaste și unor accidente nefericite precum tragedia de la secția ATI a spitalului din Piatra Neamț.

Partidul Social Democrat este dat cel mai adesea pe locul al doilea, dar diferența între PSD și PNL fluctuează de la trei procente (33% la 30%) până la 5 procente (29 față de 24%). Consensul cvasi-general este însă că, spre deosebire de PNL, PSD se află în creștere. Alianța USR-PLUS pare că s-a stabilizat la 17-18% USR-PLUS s-ar afla, la rândul său, în creștere. Singurele rezultate coerente între sondaje privesc partidele mici PMP, Pro România și UDMR, aflate la limita pragului de 5%.

În condițiile acestor date extrem de variate, sondajele se dovedesc aproape inutile. Singurele informații certe pe care le avem sunt cele oferite de rezultatele alegerilor locale. Dacă luăm în considerare alegerile pentru consiliile județene, inclusiv Bucureștiul, cele mai apropiate de votul politic care se va da la parlamentare, atunci ierarhia ar fi PNL - 30,76%, PSD - 22,32% iar USR-PLUS - 6,65%. Dacă facem o ajustare destul de grosolană cu voturile primite de aceleași partide în alianțele la care au participat cele trei partide și care au fost înscrise sub diverse denumiri, atunci putem aproxima că PNL a luat în jur de 33% din voturi, PSD urcă la 26-27%, iar USR, la 9-10%. Pornind de la aceste rezultate, putem face o estimare privind alegerile de pe 6 decembrie.

În afara rezultatelor de la locale, al doilea element de luat în calcul este prezența la urne. Toți sociologii și analiștii sunt de acord că aceasta va fi redusă. Întrebarea este „cât de redusă?”. Să luăm alegerile din 2016. Prezența la locale a fost de 48,4%. La acest nivel de prezență, PSD a obținut, cu aproape 2,9 milioane de voturi, 37,6%, iar PNL, cu peste 2,5 milioane de voturi, 30,6%. La parlamentare, prezența a fost cu nouă procente mai mică, de 39,4%, și, în aceste condiții, numărul de voturi PSD a crescut la 3,2 milioane, ceea ce i-a asigurat 45%, PNL a pierdut un milion de voturi și cu 1,4 milioane a obținut 20%, iar USR a luat 9% cu 625.000 de voturi. Se poate observa că alegerile de acum patru ani au respectat adagiul „cine câștigă localele câștigă și generalele”. Anul acesta, acesta ar putea fi contrazis.

Diferențele mari de prezență între locale și generale de 9,10, chiar 12 procente sunt un lucru comun în obișnuințele electorale ale românilor. Situația nu va fi diferită în 2020. Numărul în jurul căruia converg opiniile sociologilor este 35% prezență, ceea ce pare rezonabil. Dacă PSD rămâne cu cele două milioane de voturi de la locale, atunci, în condițiile unei prezențe de 35%, va trece semnificativ de 30%. Dacă a crescut după locale, atunci va câștiga alegerile pentru că nu are de unde să ia voturi decât de la PNL. Așa haotică și dezorganizată cum este, alianța USR-PLUS nu va ceda voturi către PSD decât în proporții infime.

Acum patru ani, cea mai mare parte a milionului de voturi pierdut de PNL între locale și parlamentare s-a dus către USR, iar restul, către PSD. USR-PLUS a încercat să repete situația din 2016, atacând destul de violent guvernul PNL. Dacă sondajele au vreo urmă de temei, atunci USR-PLUS ar lua între 6 și 12-13% în plus numai de la PNL într-un răstimp de numai două luni și o săptămână. Practic, dacă sondajele sunt adevărate, iar USR și PSD cresc pe seama PNL, atunci liberalii ar repeta dezastrul de acum patru ani și ar obține undeva în jur de 20%. Ceea ce nu pare deloc rezonabil. Există bune șanse ca PNL să piardă prima poziție în favoarea PSD, dar nu există niciun indiciu că ar repeta catastrofa din 2016.

Pe de altă parte, la o prezență atât de mică, alegerile devin în mare măsură o afacere între partide și electoratul „captiv”. „Electronii liberi” – alegătorii independenți sau cu opțiuni volatile – joacă un rol mai mic, în vreme ce mobilizarea electoratului fidel și/sau „capturat” de aleșii locali este crucială pentru obținerea unui rezultat bun. Dar nici PSD, nici USR nu au capacitate mare de mobilizare la aceste alegeri. Cu patru ani în urmă, Dragnea a luat la picior aproape comună cu comună și a reușit performanța să-și sporească numărul de voturi. Anul acesta, PSD nu a mai făcut campanie „la firul ierbii”, iar Ciolacu nu este Dragnea. În plus, cu puține excepții (Craiova, de exemplu), PSD nu mai controlează niciun oraș mare. Or, dacă localele s-au decis în mediul urban, există șanse bune ca și cu parlamentarele să se întâmple la fel. PNL a obținut mai puține primării decât PSD, dar, împreună cu USR, „guvernează” peste un număr mult mai mare de alegători. USR, la rândul său, stă prost la capitolul organizații locale, dar acest handicap poate fi diminuat de faptul că cea mai mare parte a alegătorilor urbani, fieful USR, are și cea mai mică dependență de politic.

În sfârșit, programele contează. În 2016, Dragnea a promis majorarea salariilor și pensiilor și a câștigat. În 2020, PSD reia aceleași promisiuni, în vreme ce USR și PNL vorbesc despre investiții masive.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22