De același autor
Declarațiile recente ale fostului președinte și actual favorit la nominalizarea republicană, Donald Trump, privind NATO au dat fiori pe spinare liderilor europeni și membrilor establishmentului militar american. Trump a afirmat în cadrul unui miting electoral că într-o discuție pe care ar fi avut-o cu liderul „unei țări mari”, acesta din urmă l-ar fi întrebat dacă în cazul în care nu plătește pentru apărare, Trump îl va proteja de un eventual atac al Rusiei. „Am spus: «Nu ai plătit. Ești delincvent.» El a zis: «Da, să spunem că s-a întâmplat.» Nu, nu te-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă orice dracu’ își doresc”, a afirmat Donald Trump.
Acum, nu știm dacă această pretinsă conversație chiar a avut loc sau este rodul imaginației lui Trump, dar oricum ar fi, ea spune ceva despre acest om care vrea să fie pentru a doua oară președintele Statelor Unite. A fost el serios sau a jucat o mică scenetă pentru a da satisfacție mulțimii naționaliste și izolaționiste din fața sa și, prin urmare nu trebuie să punem prea multă greutate pe vorbele spuse în campania electorală? După seria de critici, unele foarte dure, venite din partea președintelui Biden și a liderilor europeni, inclusiv a secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, Trump a făcut ceea ce știm că face întotdeauna. A reluat într-un alt miting electoral amenințarea că, sub președinția lui, Statele Unite nu vor proteja membrii NATO care nu plătesc suficient pentru securitate și apărare, dar a abandonat partea cu încurajarea rușilor să facă ce dracului vor ei în Europa. Această insistență dovedește nu numai că Trump este serios în ceea ce spune, dar, știind ce a făcut în mandatul de președinte, se poate spune că are o obsesie pentru NATO și „cei care nu plătesc”, care ar profita de pe urma Statelor Unite. „America nu mai trebuie să fie națiunea proastă”, a proclamat Donald Trump.
La mijlocul săptămânii trecute a avut loc reuniunea miniștrilor apărării ai NATO și, pe lângă subiecte grave cum ar fi Ucraina și războiul Israel-Hamas, s-a strecurat și o altă temă care a devenit majoră, cea a cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre și... ce trebuie făcut pentru a-l contracara pe Trump în cazul, destul de probabil, în care acesta va fi reales președinte. Aceeași preocupare a dominat discuțiile pe care lideri politici și militari din Europa și Statele Unite le-au avut în weekend în cadrul Conferinței pentru Securitate de la München. Europenii se uită cu groază la sondaje și văd că Trump îl devansează pe Biden în statele cheie și se întreabă cum se vor descurca cu acest om în următorii patru ani.
„Nu dau pe NATO nicio ceapă degerată”
Unii au spus că este vorba doar de o tactică de negociere, nicidecum de scoaterea Americii din NATO, o tactică bine cunoscută unui personaj tranzacțional ca Trump, obișnuit mai degrabă să facă „deal”-uri decât geopolitică: mai întâi ceri totul, după care ameninți, după care ajungi la un compromis. Trump s-ar afla în faza de amenințări. Aceasta ar putea fi o interpretare benignă menită să aline puțin din temerile aliaților și am fi tentați să o credem dacă nu ar exista alte informații care sunt cu adevărat alarmante. În cartea sa, fostul șef al Consiliului de Securitate Națională al lui Trump, John Bolton, dezvăluie că Trump nu este doar sceptic față de Alianță, ci este de-a dreptul ostil. În general, Trump s-a dovedit, cât a fost președinte, sceptic față de toate alianțele politico-militare ale Statelor Unite. Nu i-a plăcut nici alianța cu Japonia, nici cea cu Coreea de Sud, de unde a vrut să retragă forțele americane, și nicio altă alianță în care SUA trebuie să contribuie cu bani, forțe militare și echipament. Dar NATO este ținta principală. Potrivit lui Bolton, Trump ar fi declarat la un moment dat „nu dau pe NATO nicio ceapă degerată” și ar fi afirmat în mai multe rânduri că vrea să scoată America din Alianță. Această amenințare ar fi fost enunțată explicit la summitul NATO din 2018 de la Bruxelles și a fost nevoie de capetele limpezi, de înțelepții din jurul președintelui pentru a-l face să se răzgândească. Acești înțelepți nu vor mai exista într-un al doilea mandat Trump, a avertizat Bolton într-o declarație recentă pentru că majoritatea oamenilor care i-au fost aproape în primul mandat i-au devenit ulterior adversari. Trump 2 va fi înconjurat numai de sicofanți la fel de ignoranți ca el, oameni care nu știu geopolitică și nici nu le pasă de NATO, de Europa și de amenințările la adresa acesteia atâta vreme cât șefului nu-i pasă.
Dar există o variantă proastă și în cazul în care Trump nu va lua totuși decizia drastică de a scoate SUA din NATO. În fond, în decembrie, congresul a aprobat o lege de securitate care prevede pentru prima oară în istorie că președintele în exercițiu nu poate scoate țara din NATO fără aprobarea a două treimi din Senat sau fără o lege adoptată de Congres. Keith Kellogg, un general-locotenent în retragere care a ocupat funcția de secretar general al Consiliului de Securitate Națională în mandatul Trump și este în continuare unul dintre consilierii lui de politică externă, a lăsat să se înțeleagă, într-o declarație oferită Reuters, că țările membre care nu vor atinge pragul de 2% din PIB alocat apărării vor fi deposedate de garanțiile de securitate oferite prin articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, așa-numitul articol al „muschetarilor”, „toți pentru unul, unul pentru toți”, potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor.
Dar cum este posibil așa ceva având în vedere că Washingtonul nu poate modifica unilateral termenii tratatului? Se poate, pentru că nici măcar articolul 5 nu oferă garanții absolute. Statele membre analizează situația în caz că un alt membru este atacat și abia apoi decid dacă participă sau nu la apărarea acestuia. Acum niște ani, când statele baltice au fost invitate să devină membre NATO, un lider francez a declarat că Franța nu va trimite niciodată trupe să apere aceste țări. Acum, Trump amenință că nu va participa la apărarea celor care nu dau bani pentru apărare. Într-un asemenea caz, nici Congresul nu are ce face pentru că decizia de a trimite sau nu trupe și armament revine exclusiv Casei Albe. Potrivit Fionnei Hill, fostă consilieră pentru Rusia a lui Trump (devenită între timp adversar), această abordare creează o alianță stratificată în care primul strat îl formează cei care își plătesc facturile, iar al doilea cei care nu plătesc. În prezent, numai 11 state plătesc cei 2% sau peste, dar la Bruxelles și la München au fost luate angajamente că încă 7 state vor urma în acest an, printre care și cei doi giganți, Franța și Germania. De altfel, ministrul german al apărării a declarat că cei 2% n-ar trebui considerați decât începutul și că va trebui să urmeze mai mult. În felul acesta, a avertizat Hill, nu vom mai avea o alianță a celor ce doresc, ci o alianță a celor ce plătesc. Întreaga idee a apărării reciproce ar fi răsturnată și din NATO nu ar mai rămâne mare lucru.
Trump continuă să trateze mizerabil aliații Americii și să facă frumos pentru președintele rus, Vladimir Putin. Invazia Ucrainei și atrocitățile comise în acest război nu par să fi avut vreo influență asupra lui. Despre Putin, Trump declara până nu demult că l-ar fi tratat pe el, pe Trump, „ca pe lumina ochilor din cap”. Oricine a învățat ceva despre comportamentul absolut rece și lipsit de scrupule al lui Putin pe scena geopolitică înțelege cât de ridicolă este o astfel de declarație narcisistă. Cât de mult își dorește Trump să fie idolatrizat de Putin se vede și din faptul că zile întregi nu a scos o vorbă despre moartea dizidentului Alexei Navalnîi și atunci când l-a menționat nu a spus decât că moartea lui Navalnîi îi amintește de... declinul Americii. Un astfel de om care își ia iluziile drept realități este, cum declara Biden, un om periculos.
În fața pericolului pe care îl reprezintă Trump, în Europa se vorbește din nou despre „luarea sorții în propriile mâini” despre „consolidarea apărării europene”, distinctă de umbrela de securitate americană, dar toate acestea sunt, deocamdată, vorbe. Europenii nu au reușit nici măcar să-l convingă pe bufonul de la Budapesta să treacă prin parlament ratificarea aderării Suediei la NATO, darămite să convingă statele membre și poate și nemembre ale UE să contribuie la o formă de apărare colectivă. //
