Prezidențiale 2019. Ce s-a schimbat în 5 ani

Profilul alegătorilor nu a suferit modificări mari față de 2014. Astfel, potrivit BEC, numărul cel mai mare de votanți pe 10 noiembrie – peste 3.200.000 - au făcut parte din grupa de vârstă 45-64 de ani.

Cristian Campeanu 19.11.2019

De același autor

După recenta ședință din CEx-ul PSD în care s-a iscat un conflict aprins între Claudiu Manda și Viorica Dăncilă, în cadrul conferinței de presă, Manda a răspuns iritat că „Dăncilă a câștigat în județul Dolj în primul tur și va câștiga și în turul al doilea“. Această ieșire nervoasă are însă un tâlc. Este adevărat, Dăncilă a câștigat județul (cu 36,9% față de 32% cât a obținut Iohannis), dar a pierdut în cel mai mare oraș, Craiova, unde Iohannis a avut 32,59% din voturi, iar Dăncilă un neverosimil 24,45%. Iar această situație nu este o excepție, ci mai curând regula primului tur.

Harta Prezidentiale 2019. Turul I

Harta Parlamentare 2016

Pentru prima oară de când există alegeri libere după 1989, PSD a pierdut – cu o singură excepție, județul Botoșani – toate județele din Moldova, inclusiv fief-uri ce păreau inexpugnabile, cum ar fi Bacăul, Vasluiul și Vrancea. În total, Dăncilă nu a câștigat decât 10 județe – Argeș, Botoșani, Buzău, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Mehedinți, Olt, Teleorman –, dar și în acestea, situația de la Dolj s-a repetat: Iohannis a câștigat la Pitești, Târgu Jiu, Botoșani, Buzău. La Slatina a câștigat Dăncilă, dar la o diferență mai mică de 0,5 procente.

Este posibil ca Dăncilă să recupereze în turul al doilea o parte din județele pierdute la limită, pentru că în multe dintre acestea Mircea Diaconu a avut un scor bun, dar, chiar și așa, am asistat la o răsturnare nemaiîntâlnită în istoria postdecembristă. Cu cinci ani în urmă, Ponta nu a avut nicio problemă să câștige toate județele din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Moldova, singura excepție fiind orașul Iași, unde a câștigat Iohannis. În București, Ponta a câștigat cinci din cele șase sectoare. Anul acesta, Bucureștiul a rămas ferm în mâinile lui Iohannis. În decurs de numai cinci ani, harta electorală s-a modificat dramatic.

În primul rând, este clar că baronii PSD au pierdut o bună parte din controlul pe care îl exercitau. Deși încă sunt capabili să strângă voturi din zonele rurale, au pierdut controlul cel puțin asupra orașelor-reședință de județ. Este a doua oară în același an când se întâmplă acest lucru, după ce, la europarlamentare, USR a câștigat toate orașele mari.

În al doilea rând, se pare că asistăm la o schimbare a obișnuințelor de vot în rândurile alegătorilor. În ceea ce privește prezența în turul întâi, diferența dintre 2014 și 2019 nu este mare (puțin peste 53% în 2014 față de puțin peste 51% în 2019), ceea ce înseamnă că o parte însemnată a cetățenilor continuă să nu voteze. Dar, spre deosebire de acum cinci ani, diferența dintre alegătorii din mediul urban și cei din mediul rural a fost, pe 10 noiembrie, de peste 1,4 milioane de voturi, potrivit BEC. Dacă PSD păstrează mediul rural, dar pierde mediul urban, șansele sale de creștere în viitor se reduc.

Profilul alegătorilor nu a suferit modificări mari față de 2014. Astfel, potrivit BEC, numărul cel mai mare de votanți pe 10 noiembrie – peste 3.200.000 - au făcut parte din grupa de vârstă 45-64 de ani. Aceeași grupă de vârstă a votat cel mai mult și acum cinci ani. Potrivit analizei făcute de IRES pe rezultatele exit-poll-ului, 39% dintre alegătorii lui Iohannis au fost între 45 și 64 de ani, cea mai mare pondere, față de 20% între 35 și 44 de ani și 16% între 25 și 34 de ani. O situație aproape similară cu cea a alegerilor din turul întâi de acum cinci ani. Atunci însă, în turul al doilea, a avut loc o răsturnare. După ce Ponta câștigase primul tur cu 40% în fața lui Iohannis, care a avut 30%, în turul al doilea au venit un milion de votanți în plus. Dintre votanții lui Iohannis - care, în final, a obținut 54% -, 60% au fost din mediul urban, 38% au fost până în 34 de ani, față de 32% între 35 și 49 de ani. Numai 9% dintre vârstnici au votat cu Iohannis în 2014. În cei cinci ani de mandat, Iohannis și-a pierdut o parte din electoratul tânăr (25% până în 34 de ani în primul tur), dar a câștigat o bună parte din electoratul matur, de 35-64 de ani (59%). Aceasta este o schimbare subtilă, dar importantă, care arată că președintele nu mai contează atât de mult pe un electorat imprevizibil. În schimb, și-a consolidat poziția în electoratul care merge mai mult la vot și care este mai statornic, ceea ce îi oferă șanse mai bune în turul al doilea, chiar și în condițiile unei prezențe la urne similare sau mai mici decât în turul întâi.

Pe de altă parte, alegătorii lui Ponta de acum cinci ani și ai lui Dăncilă de astăzi au, de asemenea, profiluri similare. Ponderea alegătorilor de vârstă mijlocie ai lui Dăncilă a fost tot de 39%, dar dintr-un procent cu puțin peste 22%, în schimb ponderea pensionarilor (a celor peste 65 de ani) a fost de 43%, în vreme ce aceea a tinerilor a fost de 8%. Și Ponta a avut puțini alegători tineri, dar nu chiar atât de puțini (18%) și, spre deosebire de Dăncilă, a contat cel mai mult pe votul celor cu vârste între 50 și 65 de ani. Pe de altă parte, Ponta a avut o pondere relativ egală între rural și urban, în vreme ce Dăncilă a fost votată preponderent în zonele rurale.

În privința studiilor, Iohannis a contat cel mai mult pe cei cu studii medii (58%) și superioare (27%). În 2014, situația a fost similară, cu 54% dintre alegătorii săi cu studii medii și 26% cu studii superioare. În schimb, acum Iohannis a avut numai 15% dintre alegătorii cu studii elementare față de 27% în turul al doilea din 2014. Dăncilă a fost votată de cei cu studii elementare (31%) și medii (55%). Grosul alegătorilor lui Ponta a avut cel mult zece clase (46%), față de numai 15%, cât a obținut din partea celor cu studii superioare. //

După primul tur, PSD a câștigat în zece județe. În 2016, domina țara, îi lipseau doar șapte județe.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22