De același autor
Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat duminică punerea arsenalului nuclear al Rusiei în „alertă specială” după ce ce a citat „declarații agresive” din partea statelor NATO. Putin își exprimase deja intenția de a utiliza arme nucleare încă din momentul în care a anunțat invadarea Ucrainei, când a avertizat că „oricine va încerca să ne împiedice va avea de înfruntat consecințe cum n-ați văzut în toată istoria voastră”, o amenințare cu folosirea armelor nucleare dacă Occidentul îi va sta în cale. Putin s-a adresat comandanților militari, inclusiv ministrului apărării, Serghei Șoigu și le-a spus că Occidentul a întreprins „acțiuni neprietenoase” față de Rusia și a impus acesteia „sancțiuni ilegitime”.
Decizia lui Putin intervine în condițiile în care mai multe state occidentale au decis să ofere sprijin militar în valoare de sute de milioane de dolari Ucrainei. Astfel, într-o schimbare de atitudine de proporții, Germania a renunțat la rețineri și a anunțat că va trimite în Ucraina 1000 de arme antitanc și 500 de rachete sol-aer Stinger pentru distrugerea elicopterelor și avioanelor rusești. La rândul ei, Olanda a aprobat trimiterea a 200 de rachete Stinger. Premierul Boris Johnson a declarat că Marea Britanie va continua să sprijine militar Ucraina. În plus, secretarul Foreign Office, Liz Truss, a declarat că îi susține pe britanicii care doresc să meargă în Ucraina să lupte împotriva rușilor. Inclusiv România a decis să trimită Ucrainei muniție și combustibil pentru armata ucraineană. Aceste acțiuni urmează deciziei luate de președintele american, Joe Biden, de a trimite Ucrainei armament în valoare de 350 de milioane de dolari. Pentagonul a refuzat să precizeze în ce constă acest ajutor militar. Problema cu care se confruntă occidentalii este însă cum să facă în așa fel încât proviziile și armele să ajungă la destinație. Cum cerul Ucrainei este în mare parte dominat de aviația rusă, singura cale este prin convoaie terestre, eventual dinspre Polonia, care s-ar confrunta însă cu pericolul unor atacuri aeriene.
Mutarea lui Putin este menită să intimideze Occidentul și să escaladeze tensiunile cu NATO pentru a scinda unitatea de care a dat dovadă până acum Alianța. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat în răspuns că „Acesta este un tipar repetat pe care l-am văzut de la președintele Putin în timpul acestui conflict, care constă în fabricarea de amenințări care nu există pentru a justifica continuarea unei agresiuni. Nici un moment Rusia nu a fost ameninţată de NATO sau Ucraina (...) Vom rezista la asta. Avem capacitatea de a ne apăra.” Este un semn că Statele Unite nu pun mare preț pe ordinul dat de Putin și că nu merg la cacealmaua rusească.
Războiul lui Putin, în impas
Ridicarea nivelului de alertă nucleară vine într-un moment în care lucrurile merg prost pentru Putin și războiul său. Duminică, rușii au încercat să forțeze ocuparea Harkov-ului, cel de-al doilea oraș al țării, și, după o bătălie încrâncenată, forțele ucrainene au anunțat că au respins atacul. În același timp, trupele rusești au încercat să atace Kievul dinspre sud și au distrus un depozit de combustibil, dar deși luptele continuă, nu au reușit să penetreze apărarea ucraineană.
Pe fondul luptelor de ieri, rușii și ucrainenii au acceptat să înceapă discuții, a anunțat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, după o convorbire cu președintele bielorus, Alexander Lukașenko. Delegațiile rusă și ucraineană urmau să se întâlnească la granița bielorusă. Observatorii sunt însă sceptici că va ieși ceva din aceste discuții în condițiile în care rușii le cer ucrainenilor să depună armele iar aceștia din urmă refuză.
Rușii mai au la granițele Ucrainei încă 100.000 de soldați pe care nu i-a aruncat încă în luptă, dar, potrivit analiștilor Pentagonului, întâmpină dificultăți serioase în asigurarea lanțului de aprovizionare, ceea ce înseamnă că cu cât conflictul se prelungește, cu atât Rusiei îi va fi mai greu să supună Ucraina.
Putin, un paria al lumii occidentale
Deși la începutul săptămânii președintele Biden evitase să răspundă dacă Statele Unite vor impune sancțiuni directe împotriva lui Putin personal, vineri atât Statele Unite cât și Uniunea Europeană au decis să îl sancționeze pe Putin și 11 membri ai Consiliului de Securitate al Rusiei. Deși nu se știe exact ce bunuri are Putin și unde le are, sancțiunile fac din Putin un paria al lumii civilizate ale cărui bunuri vor fi vânate peste tot pe unde le are pe mapamond.
Sâmbătă seara a fost anunțată decuplarea unor bănci rusești de la sistemul mondial de tranzacții financiare SWIFT. Decizia a fost luată de Statele Unite, UE, Marea Britanie și Canada. Totodată, potrivit Casei Albe, au fost luate măsuri restrictive pentru a preveni ca Banca centrală a Rusiei să utilizeze rezervele internaționale ale Rusiei pentru a submina efectele sancțiunilor.
