Reformele democrate vor depinde de republicani

Schimbările visate de democrați înaintea alegerilor semănau cu o nouă revoluție, urmau să fie atât de radicale încât ar fi schimbat structura politică și judiciară a Americii în feluri greu de imaginat.

Cristian Campeanu 17.11.2020

De același autor

De 200 de ani, de când a fost adoptată Constituția SUA, există o bătălie continuă privind raporturile de putere între state și guvernul federal. Opțiunile nu se suprapun întru totul, dar, în linii mari, democrații susțin centralizarea guvernământului la nivel federal, în vreme ce republicanii i se opun. O formă de centralizare este modificarea componenței și structurii Senatului. Adepții centralizării susțin o distribuție proporțională a locurilor în Senat. În prezent, fiecare stat are câte doi senatori, indiferent de mărimea populației. Această distribuție echilibrează raporturile de putere între statele componente ale Uniunii, dar este complet dezechilibrată la nivel de reprezentativitate. Dacă în Wyoming, cel mai puțin populat stat al SUA, un senator este ales cu câteva zeci de mii de voturi, în California, cel mai populat, este nevoie de câteva milioane. În perioada de dinaintea alegerilor au apărut zeci de articole care denunțau „nedreptatea” acestei structuri a Senatului și cereau reformarea acesteia.

O altă „reformă” urgentă cerută cu insistență de democrați era modificarea componenței Curții Supreme a SUA. În prezent, Curtea este formată din nouă judecători aleși pe viață și, prin moartea sau retragerea unora dintre ei, raportul între judecători nominalizați de președinții republicani și cei democrați este de șase la trei. Adepții reformei au cerut imperios creșterea numărului de judecători la cel puțin 12 și limitarea mandatului la 20 de ani.

Toate aceste reforme ar fi putut fi puse în practică dacă Washingtonul ar fi fost acoperit de așa-numitul „val albastru”, prin care democrații urmau să câștige Casa Albă la o diferență foarte mare, să își extindă dominația asupra Camerei Reprezentanților și să obțină o majoritate de cel puțin 53 de locuri în Senat. Rezultatele reale au fost foarte diferite de ceea ce au prezis experții și sondajele. Valul nu s-a produs și democrații au pierdut locuri în Cameră până acolo încât au o majoritate fragilă (219, față de minimum 218 necesar pentru majoritate). La Senat, democrații au câștigat un fotoliu și au acum 48 de locuri, iar republicanii au pierdut un fotoliu și au în prezent 50 de locuri asigurate. Celelalte două nu au fost atribuite pentru că niciunul dintre candidații la Senat nu a depășit 50% din voturi, cât cere legislația statului Georgia. Cele două locuri vor fi puse din nou la bătaie într-o nouă rundă de alegeri, care va avea loc pe 5 ianuarie. Democrații speră să le câștige pe amândouă, ceea ce ar duce paritatea la 50-50 cu votul decisiv aparținând vicepreședintelui Kamala Harris, dar ar fi o minune politică. Unul dintre candidații republicani a obținut 49,5%, față de 48% cât a luat contracandidatul său democrat, iar în cealaltă cursă candidatul democrat a ieșit în frunte cu peste 37%, dar contracandidata sa republicană a fost nevoită să împartă peste 50% din voturi cu un fost republican disident care nu mai poate candida. Republicanilor le trebuie o singură victorie pentru a obține majoritatea, ceea ce pare la îndemână. Democrații par să știe și ei acest lucru pentru că în partid a izbucnit un conflict între ramura „progresistă” și cea „moderată”.

Cert este că dacă republicanii mențin controlul asupra Senatului, visele de reformă radicală, indiferent care ar fi acestea, sunt spulberate. Dar problemele democraților și ale lui Biden nu se rezumă la marile schimbări. De exemplu, Biden a promis o creștere substanțială a taxelor și impozitelor pentru persoanele care câștigă peste 400.000 de dolari pe an. Bugetul și politica de taxe sunt introduse în Cameră, dar trebuie aprobate de Senat, unde va întâlni opoziția majorității. La fel, inițiativa democrată de a stabili un salariu minim la nivel federal de 15 dolari pe oră se va lovi de zidul republican de la Senat. Politicile de sănătate prin care se introduc „asigurări pentru toți”, la fel. Mai mult, printre puterile exclusive ale Senatului se află aceea de a audia și vota membrii guvernului federal și judecători federali, inclusiv eventuali judecători ai Curții Supreme. Cel mai mare adversar al lui Biden și al democraților nu va fi Donald Trump, oricât se străduiește acesta să rămână relevant, ci Mitch McConnall, senatorul republican de Kentucky, care va rămâne liderul majorității.

Ceea ce a rezultat din aceste alegeri va fi foarte probabil o Cameră democrată și un Senat republican care va încerca să blocheze sau să obstrucționeze inițiativele democrate. La rândul lui, Biden va fi limitat de majoritatea republicanilor în privința numirilor pe care le va face în administrație și în sistemul judiciar. //

Echilibrul

Numai o treime din mandatele de senator sunt puse la bătaie o dată la doi ani. Senatorii aceluiași stat nu sunt aleși niciodată amândoi în aceeași rundă. În Georgia este diferit anul acesta, pentru că în locul senatorului retras anul trecut a fost numită Kelly Loeffler, care candidează pentru un rest de mandat.

Negocieri

În 2016, Mitch McConnell a refuzat să supună votului Senatului candidatul la Curtea Supremă nominalizat de Obama invocând faptul că e an de alegeri prezidențiale. În 2020 a trecut prin Senat candidata nominalizată de Trump. De unde rezultă că Biden va fi obligat să negocieze cu republicanii și cu McConnell în special.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22