Republica Penalilor

Sub actuala conducere politică, România a devenit din nou Republica Penalilor, o țară în care infractorii fac legea în Parlament și dau verdicte în favoarea altor infractori în justiție.

Cristian Campeanu 06.02.2024

De același autor

Prahova este, alături de Constanța, probabil cel mai corupt județ al României. De două decenii, cu o excepție mai curând norocoasă, președinții de Consiliu Județean sunt inculpați pentru luare de mită, fals, trafic de influență și toate infracțiunile asimilate corupției. Spunem că sunt inculpați, nu condamnați, pentru că, în Prahova, penalii sunt făcuți scăpați de judecători care nu reușesc să vadă infracțiunile comise de aceștia și atunci când sunt pe cale să le admită, constată că infracțiunea s-a prescris. Așa au scăpat luna trecută fostul președinte al CJ, „contele” Mircea Cosma, și fiul acestuia de condamnările la închisoare pe care le primiseră. La Prahova există rețele foarte puternice formate din oameni politici care ocupă funcții critice în administrație, magistrați corupți, reprezentanți ai serviciilor secrete și oameni de afaceri. Genul de rețea care l-a făcut posibil pe Sebastian Ghiță. La Prahova nu cad penalii, cad procurorii prea zeloși, așa cum a fost cazul procurorilor de la DNA Ploiești, trimiși în judecată de fosta SIIJ pentru „represiune nedreaptă” și achitați de Înalta Curte.

Acest istoric al impunității marilor corupți din Prahova nu lasă loc de prea multă speranță că lucrurile vor sta altfel în ceea ce îl privește pe Iulian Dumitrescu, actualul președinte suspendat al CJ, aflat sub control judiciar după ce a fost acuzat de luare de mită și fals în declarația de avere. Ceea ce surprinde la cazul Dumitrescu nu este opulența în care trăia acest lider politic, ci afișarea ei ostentativă. Nu vezi la tot pasul persoane alese într-o funcție importantă de stat circulând cu Bentley și Lamborghini în mod deschis, mașini scoase din garajul unuia dintre cele mai scumpe imobile din București aflat în cartierul Stejari, unde Dumitrescu închiriase un apartament de multe sute de metri pătrați. Această siguranță de sine nu poate veni decât din convingerea lui Dumitrescu că este de neatins. La urma urmei, era șeful suprem al unuia dintre cele mai bogate județe din România și prim-vicepreședinte la nivel național al PNL, funcție politică din care aștepta probabil să fie propulsat mai sus. Descinderea DNA trebuie să-l fi luat prin surprindere, pentru că l-a lăsat fără cuvinte timp de câteva zile, până când avocații l-au sfătuit să conteste măsura punerii sub control judiciar și să ceară revenirea în funcția de președinte al CJ. Nu și în funcția de partid din care Dumitrescu a demisionat, dar, potrivit unui senator al Forței Dreptei, numai după ce și-a negociat instalarea oamenilor fideli aduși de la Călărași în diferite funcții. În fond nu este acuzat „decât” de primirea a mai bine de 3 milioane de euro dintr-o mită totală de aproape 10 milioane. O nimica toată.

Singura explicație a acestei atitudini sfidătoare este că omul crede că „are spate”. Dar oare cine se află în spatele lui Dumitrescu? Pe de o parte, partidul. Și-o fi dat el demisia, dar partidul nu lasă la greu un om care era o sursă importantă de bani pentru partid, pe de o parte, și pe de alta părea să fie pregătit pentru un destin măreț. Omul avea și pregătirea necesară. Apropo, cine oare l-o fi trimis pe Dumitrescu la John F. Kennedy School of Government, „școala de președinți” de la Universitatea Harvard? Nu e ca și cum avea cine știe ce performanțe academice. Iulian Dumitrescu este un inginer eșuat care a făcut facultatea de contabilitate, nu finanțe-bănci sau relații economice internaționale. Și totuși a fost preferat pentru un stagiu la Harvard. Să fi fost partidul, să fi fost serviciile cu care legăturile strânse par să fie o obligație dacă vrei să ai o carieră politică? Nu știm, dar ceea ce știm este că omul nu era un fitecine, avea putere reală și influență extinsă.

Putem vorbi din nou despre un sistem al corupției generalizate protejat de o justiție la fel de coruptă, în care afilierea politică și asocierea cu serviciile joacă rolul principal, iar împărțirea dreptății, pe cel de Cenușăreasă. Procesele pot fi amânate ani la rând, retrimise spre rejudecare de la zero, astfel încât să intervină prescripția, ceea ce evident favorizează infractorii, împotriva deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. Pentru că DNA nu mai poate ancheta magistrați corupți, rolul acesta revenind unui procuror al Parchetului General, judecătorilor nu le mai este frică să respingă probe și să răstoarne cu totul întregul proces. Este o corupție în justiție cum probabil n-a mai fost de pe vremea lui Iliescu și Năstase.

La urma urmei era de așteptat. Încă de la formarea coaliției PSD-PNL, unii dintre noi și-au exprimat temerea că această alianță va crea un paradis al corupției generalizate și așa s-a întâmplat. Cu Dumitrescu, corupția a ajuns la vârful PNL și dacă la vârf este atât de grav, ne putem imagina ce se întâmplă dedesubt. La PSD, Ciolacu se laudă că l-a executat pe Buzatu instantaneu, dar nu scoate o vorbă despre faptul că îl ține alături pe Paul Stănescu, baron și latifundiar din Olt, alt focar de corupție generalizată. Această degradare rapidă a statului de drept nu putea avea loc decât sub privirile binevoitoare ale lui Klaus Iohannis, care a abandonat laș obligațiile sale prezidențiale.

Sub actuala conducere politică, România a devenit din nou Republica Penalilor, o țară în care infractorii fac legea în Parlament și dau verdicte în favoarea altor infractori în justiție. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22