Se schimbă clanurile la guvern

Demisia preventivă a fostului ministru de Interne, Carmen Dan, este o surpriză doar în măsura în care aceasta nu a mai așteptat decizia CEx-ului de luni pentru a primi decizia remanierii.

Cristian Campeanu 16.07.2019

De același autor

Dan are dreptate când susține că îndepărtarea ei din funcție nu s-a făcut „pe criterii de neperformanță“, dar nu pentru că ar fi performat în funcția de ministru de Interne - dimpotrivă, 10 august ar fi fost un motiv mai mult decât suficient -, ci pentru că are de-a face exclusiv cu rearanjarea polilor de putere în interiorul PSD și cu dorința Vioricăi Dăncilă de a-și consolida controlul asupra guvernului și a partidului. Prin eliminarea lui Carmen Dan, Dăncilă a scăpat de una dintre cele mai puternice rivale pe care a avut-o în câștigarea bunăvoinței lui Dragnea, ceea ce nu înseamnă neapărat că este o mutare agresivă anti-Dragnea. Mai degrabă, Dăncilă urmărește să scape de oamenii din prima linie a camarilei lui Dragnea, așa cum este Carmen Dan, pentru a-și instala propria camarilă decât să caute să de-dragnizeze partidul. Este o mutare de forță căreia Carmen Dan i-a răspuns prin afilierea simbolică la gruparea dură a „dragnioților“: Codrin Ștefănescu - Liviu Pleșoianu - Șerban Nicolae, prin declarația că Dăncilă a cedat presiunilor președintelui Iohannis.

Succesorul lui Dan, senatorul Nicolae Moga, a fost, de asemenea, un apropiat al lui Dragnea, care l-a susținut pentru un nou mandat, dar este, mai degrabă, un membru al grupurilor de interese care s-au creat la Constanța în epoca post-Mazăre. Moga a fost susținut puternic de Felix Stroe, cu toate că primul a fost un membru fidel al grupării Mazăre-Nicușor Constantinescu, fiind la un moment dat președinte al televiziunii create de fostul primar al Constanței, iar al doilea s-a aflat la un moment dat în relații reci cu acesta, dar aceste raporturi din trecut ar putea fi complet irelevante astăzi. La Constanța lucrurile nu au rămas nemișcate de pe vremea lui Mazăre și rețelele și afilierile de astăzi sunt diferite de cele din perioada „Republicii Mazăre“. Oricum ar fi, numirea în fruntea Internelor a unui om fără absolut nici o competență în materie, care a fost însă foarte apropiat de liderii unei rețele infracționale și care reprezintă grupuri de interese obscure pentru a înlocui o persoană care a fost reprezentanta personală a unui infractor condamnat în două rânduri nu anunță nimic bun. Pare mai degrabă că Ministerul de Interne se mută de sub controlul unei grupări infracționale sub controlul unui alt clan, mai influent politic în acest moment.

În ceea ce privește schimbarea lui Meleșcanu de la Externe, aceasta ar fi putut fi o veste bună, dacă nu am fi aflat numele persoanei propusă de ALDE să îl înlocuiască, fostul europarlamentar Ramona Mănescu. După modul dezastruos în care a gestionat alegerile din diaspora, Meleșcanu trebuia să plece, dar Ramona Mănescu nu este omul potrivit să îl înlocuiască. Ramona Mănescu este creația soțului său, fostul lider PNL sector 6, Rareș Mănescu, și nu are altă competență în afara unui uriaș oportunism politic. Mai grav, potrivit dezvăluirilor RISE Project, cei doi au participat împreună cu fostul primar PDL al sectorului 6, Cristian Poteraș, condamnat pentru corupție la opt ani de închisoare, la sifonarea a aproape 60 de milioane de lei, bani obținuți pentru lucrări de renovare a școlilor și centrelor de asistență socială acordate prin licitații îndoielnice către o firmă-căpușă înregistrată pe numele mătușii doamnei Mănescu. Potrivit aceleiași surse, Mănescu ar fi câștigat 4,5 milioane de euro din drepturi litigioase asupra unor terenuri retrocedate în București. O persoană asupra căreia planează suspiciunea de corupție nu poate administra Ministerul de Externe al unei țări, mai ales că Mănescu nu are nici o legătură nici cu diplomația și nici cu politica externă. A fi membru într-o comisie a Parlamentului European nu este suficient nici măcar într-o țară precum România. Mai degrabă Mănescu va fi pusă acolo pentru a da glas frustrărilor naționaliste, virulent antieuropene și anti-Justiție ale lui Călin Popescu Tăriceanu, și nu pentru a face politică externă în colaborare cu președintele sau pentru a organiza mai bine alegerile prezidențiale în diaspora. Nominalizarea unei persoane subcalificate precum Mănescu este o jignire la adresa politicii externe a țării și a președintelui Iohannis, care ar trebui să respingă această propunere fără să stea prea mult pe gânduri, cu toate amenințările ALDE.

Au rămas sub semnul întrebării conducerile unor ministere importante precum Agricultura, Transporturile și, foarte important, Dezvoltarea Regională, pușculița guvernamentală a PSD. Dar cea mai importantă este soarta ministrului Justiției, Ana Birchall, care a păcătuit în ochii aripii dure a partidului pentru că s-ar fi pronunțat în favoarea desființării Secției Speciale pentru procurori. Oameni precum Nicolicea, propunerea de ministru a lui Dragnea, sau Florin Iordache se numără printre cei mai mari adversari ai lui Birchall, pe care o vor înlocuită. Faptul că nu a fost schimbată poate fi interpretat ca un semn că Dăncilă nu este încă dispusă să cedeze un domeniu atât de important pentru toți pesediștii unei grupări cu care se află în relații de adversitate. Când va găsi însă un clan care să îi fie fidel, nu va ezita să dea Justiția pe mâna unora de încredere. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22