De același autor
Potrivit unor comandanți de la fața locului, armata ucraineană a început deja să raționalizeze obuzele de artilerie pentru a prelungi cât mai mult rezistența și a nu rămâne fără apărare în fața agresiunii. Nevoia de a reface stocurile de armament și muniție este la nivel critic și, dacă Occidentul nu acționează mai repede pentru a ajuta Ucraina, atunci deznodământul nu poate fi decât unul singur: incapacitatea ucrainenilor de a lupta și pierderea războiului.
Soarta războiului se joacă, așadar, în Occident și mai ales pe holurile Congresului american, unde se tranzacționează cu furie un proiect de lege care autorizează un ajutor de 110,5 miliarde de dolari, dintre care 61 de miliarde destinate Ucrainei, 14 miliarde Israelului pentru războiul contra organizației teroriste Hamas, o parte semnificativă pentru întărirea securității în zona indo-pacifică pentru a descuraja China să atace Taiwanul și pentru alte ajutoare internaționale.
Semnele sunt rele pentru că, miercurea trecută, republicanii din Senat au reușit să blocheze un vot procedural care precede introducerea proiectului de lege. De fapt, rezultatul votului a fost de 51 „împotrivă” contra 49 „pentru”, deoarece doi senatori democrați s-au alăturat taberei republicane. În condițiile în care pentru a putea avansa era nevoie de 60 de voturi „pentru”, legea este blocată la Senat și nu poate ajunge în dezbaterea Camerei Reprezentanților. În consecință, nu poate fi adoptată.
Ajutorul pentru Ucraina, la pachet cu securitatea frontierei
În sistemul legislativ american există practica de tip omnibus în care o lege care trece prin Congres include numeroase domenii fără legătură unele cu celelalte. Este o modalitate acceptată prin care membrii Congresului trec, de exemplu prevederi legate de alocarea unor fonduri federale către circumscripțiile din care provin. Ceva de acest fel a încercat Casa Albă în toamnă, când a legat ajutorul pentru Ucraina de cel pentru Israel, în speranța că, sub presiunea atacurilor teroriste asupra Israelului și a războiului împotriva Hamas, congresmenii republicani vor trece legea. Nu au trecut-o. De data aceasta însă, republicanii sunt cei care vor să introducă în lege prevederi care nu au nicio legătură cu ajutorul extern, ci cu o chestiune internă – imigrația. Din punct de vedere politic, este o mișcare inteligentă din partea republicanilor.
Pe de o parte, sentimentele americanilor, dar mai ales ale alegătorilor republicani, față de războiul din Ucraina s-au schimbat radical în comparație cu starea de spirit de acum doi ani, când a fost declanșată invazia. Astfel, dacă în februarie 2022 majoritatea americanilor considera că invadarea Ucrainei reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale a Statelor Unite, la sfârșitul lui noiembrie 2023, numai o treime dintre americani continua să creadă acest lucru, potrivit unui sondaj Pew Research, în vreme ce 34% considerau că este o amenințare minoră, iar alți 10% că nu este deloc o amenințare. Aproape 50% dintre alegătorii republicani cred că Statele Unite au acordat deja prea mult ajutor Ucrainei. Această atitudine corespunde în linii mari creșterii intenției de vot pentru fostul președinte Donald Trump, care a rupt cu tradiția internaționalistă a Partidului Republican și a reorientat direcția partidului și opinia publică spre izolaționismul de tip „America First”. Din acest punct de vedere, blocarea ajutorului pentru Ucraina cerut aproape cu disperare de președintele Joe Biden ar reprezenta, mai degrabă, un câștig electoral pentru republicani.
De cealaltă parte, criza migrației de la frontiera cu Mexicul îngrijorează majoritatea americanilor, fie ei democrați sau republicani. Declarații de genul „Biden este mai preocupat de securitatea Ucrainei decât de securitatea Americii la granițe” contribuie și ele la impopularitatea ajutorului pentru Ucraina și întărește sentimentul de urgență că trebuie făcut ceva rapid în privința imigrației. Ce-i drept, săptămâna trecută numărul imigranților ilegali prinși de autoritățile de frontieră a ajuns la un record absolut de 10.000 pe zi. Poliția de frontieră și celelalte autorități nu mai pot face față unui asemenea val din punct de vedere financiar și logistic. Oamenii au ajuns să fie ținuți în câmp în condițiile în care centrele de detenție sunt supraaglomerate, iar fondurile pentru asigurarea condițiilor de trai sunt aproape epuizate.
În fața acestei tactici, Biden a avertizat că dacă rușii câștigă războiul, atunci își vor continua marșul spre Vest și se va ajunge la situația în care soldații americani vor lupta direct cu rușii pentru a apăra țările membre NATO, un lucru care acum nu se întâmplă. El i-a acuzat pe republicani că joacă jocul lașului cu securitatea națională, dar, pe de altă parte, s-a arătat dispus să facă anumite concesii în privința siguranței frontierei.
Republicanii cer reforme substanțiale în privința imigrației, cum ar fi condiții constrângătoare pentru definirea statutului de azilant, o extindere masivă a detenției pentru solicitanții de azil, posibilitatea de a trimite azilanții în terțe țări pe care Statele Unite le consideră sigure, precum și limitarea serioasă a statutului imigrantului, denumită eliberare condiționată din motive umanitare. Aceasta a fost utilizată pe scară largă de administrație pentru a admite pe teritoriul american sute de mii de azilanți din Ucraina.
Alți congresmeni republicani au cerut stabilirea unor niveluri măsurabile, cum ar fi eliberarea a 5 miliarde pe lună către autoritățile de frontieră, cu condiția ca numărul trecerilor ilegale să fie redus cu 20.000 față de luna precedentă.
Negocieri dure.
Doar concesiile pot salva Ucraina
Toate aceste condiții puse de republicani sunt destul de dure și au șanse reduse să fie acceptate în întregime de democrați, dintre care unii, cum ar fi grupurile progresiv și hispanic, consideră că astfel de negocieri nici nu ar trebui să aibă loc, altfel spus că nu există o criză a imigrației. Adevărul este însă că nici democrații nu sunt foarte în largul lor cu actuala situație. De când Texasul a decis să urce imigranții în autobuze și să-i trimită în orașe și state conduse de democrați, precum Illinois și New York, acestea au ajuns într-o situație disperată și fac apel la finanțare federală pentru a face față valurilor de imigranți. Ca urmare, ei ar accepta anumite reforme ale sistemului de admitere a imigranților, dar nu la nivelul cerut de republicani.
Ce decurge de aici este că va urma o serie de negocieri extrem de dure între reprezentanții celor două partide pentru a ajunge la un compromis. În primul rând, perspectivele sunt sumbre pentru că precedentul este un dezastru. Marțea trecută a avut loc un briefing secret în Senat, în care liderul majorității democrate, Chuck Schumer, a încercat să prezinte necesitatea ajutorului financiar pentru Ucraina, dar s-a lovit de protestele republicanilor, care au insistat să introducă în lege reforma imigrației. În final, demersul a picat după ce 14 senatori republicani au părăsit sala. Este greu de imaginat, în aceste condiții, că vor urma niște negocieri calme care vor produce rezultate în timpul scurt rămas.
În al doilea rând, nu mai e timp. Săptămâna aceasta, marți, Biden urma să îl primească din nou pe Volodimir Zelenski, care va avea și o întrevedere cu speakerul Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson, dar un cadru pentru negocieri nu există încă. Iar la sfârșitul săptămânii congresmenii pleacă în vacanța de Crăciun. Ceea ce înseamnă că nu mai rămâne decât o singură săptămână până la sfârșitul anului, termenul la care Biden a declarat că Ucraina rămâne fără bani.
După cum arată situația în prezent, numai o implicare în forță a președintelui în negocierile interpartinice poate debloca situația. În acest moment, ambele tabere se acuză reciproc că pun în pericol siguranța națională. Numai implicarea președintelui și concesii substanțiale în chestiunea imigrației pot salva Ucraina. Dacă democrații nu vor accepta aceste concesii, atunci Ucraina nu va mai avea cu ce să se apere (15 miliarde din cele 61 sunt destinate achiziționării de armament și muniție) și Rusia va câștiga.
Ce face Rusia
În lipsa ajutorului american, ucrainenii nu pot conta pe surse alternative, cum ar fi cele europene. Uniunea Europeană a pregătit un pachet de sprijin pentru Kiev în valoare de 50 de miliarde de euro până în 2027, dar acesta este ținut ostatic de Ungaria, care a amenințat cu folosirea dreptului de veto, dacă pachetul va fi supus votului în Consiliul European. Iar fără finanțare din SUA și UE, Ucraina rămâne fără aliați la care poate apela pentru ajutor.
Între timp, la Moscova, Vladimir Putin a semnat bugetul pentru următorii trei ani, care prevede cea mai mare creștere a cheltuielilor militare înregistrată vreodată. Astfel, cheltuielile pentru apărare vor crește în 2024 cu 70% față de 2023, ceea ce reprezintă 40% din întregul buget și ar reprezenta 10% din PIB. Bugetul apărării poate părea nerealist, având în vedere că se prevăd venituri cu 22,5% mai mari decât anul acesta, ceea ce ar fi posibil numai dacă prețul petrolului crește. Pe de altă parte, acestea sunt numai cifrele „la vedere”. În realitate, bugetul Rusiei are o parte secretizată, care este destinată tot apărării, dar nu apare nicăieri din rațiuni de război. Putin este dispus să sacrifice cheltuielile sociale, dar a declarat că este convins că „99,9% dintre ruși vor să facă sacrificii” pentru țară.
Este evident, așadar, că dacă ajutorul financiar și militar pentru Ucraina nu va veni sau va veni mult prea târziu, iar rușii vor avea la dispoziție sume mari suplimentare pentru a mobiliza noi soldați și pentru înzestrarea armatei, nu există decât un singur deznodământ posibil: Ucraina va pierde războiul, iar Rusia va ajunge la granițele NATO. După cum declara un expert al Royal United Services Institute (RUSI), Moscova se pregătește să câștige războiul din Ucraina și să poarte războiul cu Occidentul în perpetuitate. //
