De același autor
În turul al doilea al prezidențialelor de duminică, o singură cifră s-a menținut modestă: prezența la vot în țară. Potrivit datelor Biroului Electoral Central, în țară au votat aproape 9.100.000 de cetățeni, puțin sub 50% dintre alegători. Pentru comparație, în turul al doilea al prezidențialelor din 2014 au votat peste 11.200.000 de alegători, adică 64%.
Cu toate acestea, Klaus Iohannis a obținut mai multe voturi în 2019 – peste 6.400.000, potrivit datelor BEC – față de 6.288.769 în 2014. La un nivel de prezență mai mic cu peste 10%, rezultă că performanța contracandidatei sale, Viorica dăncilă, a fost abisală. dăncilă nu a obținut decât 3.334.000 de voturi, cu aproximativ două milioane mai puține decât cele 5.264.383 luate de Victor Ponta în 2014. de aici diferența de 32 de procente între Iohannis (66%) și dăncilă (34%). Ultima oară când a existat o asemenea diferență a fost în anul 2000, între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Este însă pentru prima oară când un reprezentant al PSd sau al precursorilor săi (PdSR, FdSN) obține un rezultat atât de slab. Pretenția lui dăncilă că a recuperat pentru PSd voturile pierdute la alegerile europarlamentare este absurdă pentru că, după același raționament, ar rezulta că PNL ar avea 66% din opțiunile de vot, ceea ce, evident, nu este adevărat. Rezultatul de duminică nu poate fi interpretat altfel decât ca o înfrângere de proporții nemaiîntâlnite pentru PSD.
Al doilea rezultat extrem este configurația voturilor în regiunile și județele țării. Niciodată până la aceste alegeri, PSd nu a pierdut în toate regiunile istorice – potrivit sondajului exit-poll CURS Avangarde, Iohannis a câștigat atât în Transilvania, cât și în Moldova și Muntenia. Mai mult, așa cum se vede din rezultatele BEC, dăncilă nu a câștigat decât în cinci județe – Teleorman, Giurgiu, Olt, Gorj și Mehedinți - și numai în trei municipii reședință de județ - Alexandria, Giurgiu și drobeta Turnu Severin -, dintre care în ultimul, la numai 400 de voturi diferență. dintre cele 103 municipii ale țării, dăncilă nu a câștigat decât 16.
Potrivit BEC, 5.256.000 de voturi au fost din mediul urban și 3.830.000 din mediul rural, iar IRES arată că 62% dintre votanții lui Iohannis au provenit din mediul urban și numai 52% dintre cei ai lui dăncilă. Această tendință de creștere a ponderii voturilor în urban, care au mers preponderent la partidele anti-PSD (PNL, USR) și la Klaus Iohannis, lasă PSd în situația de a nu se mai putea baza pe forța electorală a baronilor locali și a primarilor și obligă partidul să lupte pentru electoratul urban, dacă vrea să mai câștige în viitor alegerile generale și prezidențiale. Este o schimbare deosebit de importantă a modelelor politice ale societății românești.
Dar cea mai importantă cifră extremă a acestor alegeri o reprezintă cei peste 900.000 de alegători din diaspora care s-au prezentat la urne în cele trei zile de alegeri și care au votat în proporție de 94% pentru Iohannis. deja diaspora a fost numită „a doua capitală” pentru că numărul de alegători a fost aproape egal cu cel din București. dar dacă în Capitală dăncilă a „scos” 32,5%, în diaspora practic ea nu a contat. Prezența fără precedent - 920.000 față de 380.000 în 2014 – a făcut din diaspora o forță electorală de care va trebui să se țină seama în viitor. Faptul că PSd și candidații săi nu există în diaspora, care votează aproape în totalitate cu formațiunile și candidații pro-occidentali, anunță încă o schimbare seismică a pattern-urilor politice. în mod firesc, această schimbare ar trebui urmată de schimbări în structura instituțiilor politice, cum ar fi creșterea ponderii diasporei, de la șase reprezentanți în parlament, la un număr mai apropiat de numărul de votanți, și în organizarea alegerilor astfel încât diaspora (dar și migranții interni) să poată vota, de exemplu, în alegerile locale. Este datoria morală a actualului guvern să facă aceste reforme.
Tot la cifre extreme trebuie să trecem și faptul că 38% dintre alegătorii Vioricăi dăncilă, potrivit IRES, au peste 65 de ani, aproape la egalitate cu cei între 45 și 65 de ani (40%), și că jumătate din alegătorii candidatei PSd au fost pensionari. în schimb, 72% dintre alegătorii lui Iohannis reprezintă populație activă (angajați, liber-profesioniști sau antreprenori, elevi și studenți), iar dintre aceștia, 58% sunt angajați. Cu alte cuvinte, baza electorală a principalului partid de stânga nu o mai reprezintă populația activă, căreia i se adresează ideologia egalitară, ci persoanele vârstnice și pensionarii. Creșterile de pensii din ultimii ani au câștigat pentru PSd un electorat stabil, dar cu pierderea electoratului tânăr și matur activ. //
