Teleormanul, de la Noica la Dragnea

Alegerile din 2016 au fost câștigate, formal, de PSD, dar, „material“, de Liviu Dragnea, președintele par­ti­du­lui, fost și actual baron post­de­cem­brist de Teleorman. Drag­nea a populat gu­vernul și instituții-che­ie ale statului cu oa­meni de încredere pro­veniți din Teleorman, feuda sa.

Având în vedere bio­grafia doamnei Viorica Vasilica, e legitim să ne întrebăm dacă Te­leormanul a mai dat vreodată un prim-ministru țării. În­tre 1889 și 1891, guvernul a fost con­dus de generalul George Manu, aris­tocrat cu origini teleormănene, lider al Partidului Conservator și descen­dent al lui Brâncoveanu. George Ma­nu și-a făcut studiile militare în Pru­sia și a fost ofițer german înainte să se întoarcă în țară, unde a fost în­săr­cinat cu reorganizarea artileriei. Erou al Războiului de Independență, a fost primar al Bucureștiului și m­i­nistru de război în mai multe guverne con­ser­va­toare înainte de a fi el însuși prim-mi­nistru.

Un om politic de vârf a fost Victor An­tonescu, un co­la­bo­ra­tor apropiat al lui Io­nel Brătianu. A fost pro­fesor de drept cons­tituțional și a ocupat funcții de director în cadrul Băn­cii Na­țio­na­le, ministru al Justiției, ministru de Finanțe și ministru de Externe. În perioa­da Primului Război Mon­dial, a fost am­ba­sadorul României la Paris și membru al de­legației române con­du­se de Brătianu la Conferința de Pace de la Paris. Prieten apropiat al Re­gi­nei Maria, a construit pe moșia sa de la Vitănești, lângă Alexandria, un­de se află și casa în care s-a născut Cons­tan­tin Noica, o copie a celebrei ca­pele Stella Maris construită pe do­meniul de la Balcic. Ca mulți dintre oa­menii bo­gați din acele vremuri, Antonescu a făcut donații importante. Domeniul și complexul de la Vitănești a fost do­nat Academiei Române, dar a fost trans­format de comuniști în CAP. Du­pă 1989, a fost cumpărat de un alt ba­ron de tip nou, fostul ofițer de Se­cu­ri­tate devenit magnat penal In­terAgro, Ioan Niculae, care l-a lăsat în para­gi­nă, inclusiv casa natală a lui Noica.

La Interne, îl găsim în funcția de sub­secretar de stat pe avocatul țărănist Eduard Mirto din Turnu Măgurele. Ul­terior avea să ocupe funcțiile de mi­nistru al Industriei şi Comerţului şi de ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor.

Constantin Noica

În ceea ce privește comunicațiile, Te­leormanul l-a dat pe Nicolae Racotă, boierul moșiei de la Ștorobăneasa, deputat, senator și prefect liberal al ju­dețului. Racotă a fost director în Ministerul Comunicațiilor, după ce obținuse un doctorat în studii tehnice și comunicații la Oxford. A construit, pe banii lui, școlile normale din Ale­xandria și Turnu Măgurele. La Ștoro­băneasa a construit o școală modernă și, mai ales, sistem de canalizare și castel de apă. Într-un județ în care, și astăzi, aproape 40% dintre locuințe nu au acces la canalizare. A fost ares­tat de comuniști la conacul său și tri­mis în domiciliu forțat pe undeva prin Sibiu.

Mulți dintre membrii elitei din Te­leorman, printre care și câțiva dintre foștii miniștri liberali, țărăniști sau membri ai Guvernului Goga, au fost încarcerați la Sighet sau au suferit reeducarea la Pitești, dar niciunul nu este atât de cunoscut precum Cons­tantin Noica. Familia Noica a fost, de fapt, una dintre cele mai puternice fa­milii de moșieri din Teleorman, cu­noscuți ca agricultori dedicați și ino­vatori, oameni dârzi, pricepuți nu nu­mai la agricultură, dar și la comerț, de o moralitate inflexibilă. A rămas în memorie, de exemplu, că în primul răz­boi, frații Andrei și Paraschiv au refuzat să plece în refugiu, rămânând la moșie, unde au fost arestați de ocu­pantul german pentru doi ani, fără proces.

Nu prea există date despre comuniștii de vază ai Teleormanului, dar știm că județul are o solidă tradiție de stânga la sate, unde a adăpostit cele mai mul­te „cluburi socialiste“ înainte de pri­mul război. Atât de puternic era fieful socialist în Teleorman, încât aici a can­didat și a fost ales unul dintre cei mai importanți lideri ai stângii, di­rec­torul ziarului Adevărul, Constantin Mille.

Elita Teleormanului nu se rezumă la oa­meni politici și moșieri. Județul a dat scriitori renumiți - Preda, Gala Ga­laction, Zaharia Stancu ori Miron Ra­du Paraschivescu, precum și o se­rie de academicieni, precum celebrul arheolog italian Dinu Adameșteanu și, mai nou, Dan Berindei, dar și fe­mei celebre, membre ale celor mai im­portante familii muntene. Cea mai cunoscută este probabil Paula Iliescu Gibson, devenită celebră sub numele de Pola Illery, cântăreață și vedetă de cinema mut și în primele tentative de film sonor în Franța și, ulterior, la Hollywood.

În concluzie, există oameni de pres­ti­giu și calitate din Teleorman și chiar o perioadă de înflorire a acestui județ, care furniza într-o vreme cele mai im­portante cantități de grâne din țară, dar nu sunt nici oamenii, nici vre­murile de azi, când clica lui Dragnea a pus stăpânire pe țară.

Reţeaua Dragnea

Cât e de vastă rețeaua Dragnea? Greu de spus. Influența și interesele liderului PSD ajung în locuri tainice și nebănuite.

În comparație cu Guvernul Grindeanu, care avea 70 de secretari de stat, în Guvernul Tudose numărul acestora aproape că s-a dublat, ajungând la 135. La aceștia se adaugă secretari adjuncți, consilieri, secretari generali, secretari generali adjuncți, funcționari care nu sunt secretari de stat, dar au rang de secretar de stat, precum și directori în ministere, șefi de agenții publice aflate sub coordonarea guvernului etc. Dacă, până la Tudose, se mai putea face un inventar cât de cât relevant despre numărul funcționarilor fideli impuși de Dragnea în guvern, din iulie a devenit practic imposibil să-i identifici pe toți. Adrian Ionuț Gâdea, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării și fost președinte al Consiliului Județean Teleorman, a declarat la ultimul CEX PSD că „nu suntem chiar atât de mulți din Teleorman“. Cifrele variază între 35 și 55 de oameni aduși din Teleorman numai pe funcții de secretar de stat, fără a mai lua în considerare adjuncții ș.a.m.d., ceea ce înseamnă că Dragnea controlează aproximativ 37% din guvern, dar nu mai puțin de 25%. Dacă numărul acestora va spori în Guvernul Dăncilă sau dacă Dragnea va mai ceda ceva celorlalți baroni este subiect de negocieri  la ora scrierii acestui articol, deci nu putem face predicții.

Cât e de vastă rețeaua Dragnea? Greu de spus. Prin ministrul de Interne, Carmen Dan, Dragnea controlează nu numai Poliția, ci și prefecții, deci influența se extinde adânc în teritoriu. Pe de altă parte, nu toți acoliții lui Dragnea sunt din Teleorman. Sevil Shhaideh venea din grupul Nicușor Constantinescu-Mazăre. Ce-i drept, ca să o secondeze, Dragnea a plasat în funcții înalte nu unul, ci doi oameni din Teleorman, pe Adrian Gâdea, secretar de stat, și pe Iuliana Coporan în funcția de secretar general adjunct. Shhaideh a plecat, cei doi au rămas. Pe Mihai Busuioc, fostul secretar general al guvernului, care a refuzat să trimită la Monitorul Oficial ordinul prin care era demis, Dragnea l-a moștenit de la Blaga și, cu toate acestea, l-a numit în fruntea Curții de Conturi, secretarul general al PSD, Marian Neacșu, este din Ialomița. În recentul scandal privind șefia Agenției Naționale a Resurselor Minerale, despre care s-a scris că i-a grăbit sfârșitul lui Tudose, protagonistul este un comerciant de carne din Ilfov, Gigi Dragomir, care nu are nici o legătură cu resursele minerale, dar are una strânsă, potrivit HotNews, cu baronul PSD de Neamț, Ionel Arsene, proaspăt reținut de DNA pentru că a primit o mită de 100.000 de euro.

Influența și interesele lui Dragnea ajung în locuri tainice și nebănuite. Anul trecut, unul dintre obiective a fost Fiscul. Dragnea a pus la ANAF, sub Grindeanu, nu unul, ci doi oameni de încredere, Bogdan Nicolae Stan în funcția de președinte și Florin Tunaru, fost consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Teleorman, în funcția de vicepreședinte. Amândoi au fost demiși de Tudose și amândoi au fost votați de parlament pentru o funcție la aceeași Curte de Conturi, primul în post de consilier, al doilea, de vicepreședinte. Bodgan Stan s-a aflat la originea scandalului scanner-elor din vămi, pe tema căruia Dragnea s-a exprimat extrem de virulent la adresa DNA.

Dragnea a avut în calitate de viceprim-ministru un șofer/gardă de corp pe nume Adrian Mlădinoiu, ofițer MAI.  Mlădinoiu a ajuns cu sprijinul lui Dragnea direct în funcția de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului în Guvernul Grindeanu, pentru ca ulterior să fie plantat în consiliul de administrație al CNAIR, compania națională de drumuri, unde, potrivit Digi 24, este responsabil, printre altele, de licitații. Potrivit sursei citate, Mlădinoiu a supervizat în această calitate achiziționarea a peste 100.000 de tone de sare de deszăpezire în valoare de 75,6 milioane lei. Nu e clar ce interese are Dragnea în regia sării, dar amintim că, în 2016, șeful PSD a amenințat că doboară Guvernul Cioloș dacă privatizează vreo bucată din Salrom. Mlădinoiu este asociat cu fiul lui Dragnea în firma acestuia de pantofi, dar și în ferma de porci de la Salcia.

Un nume despre care am mai scris și care ar putea avea legătură cu dispariția a 20.000 de porci din rezervele statului, concomitent cu expansiunea fermei de la Salcia, este cel al lui Dorin Sandu Voicu, un nume despre care n-ați auzit probabil niciodată. Primul om pe care l-a numit Grindeanu în ianuarie 2017 a fost Mihai Busuioc la Secretariatul General. Imediat după Busuioc, a fost numit în funcția de președinte al Rezervelor de Stat Dorin Sandu Voicu, un domn care, din 2009 până în 2017, ocupase, potrivit CV-ului oficial, funcția de șef al Compartimentului Județean pentru Probleme SpecialeTeleorman/Biroul Zonal pentru Probleme Speciale Prahova - Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.