De același autor
Alegerile primare din Partidul Republican par să se încheie înainte să înceapă propriu-zis. După ce în adunările electorale (caucuses) din statul Iowa fostul președinte Donald Trump a câștigat cu 51%, la 30 de procente distanță de locul al doilea, Ron DeSantis, cu 21%, puține lucruri mai pot fi spuse. Trump a câștigat majorități în toate categoriile: bărbați și femei, tineri și bătrâni (deși mai puțin în rândul tinerilor), oameni cu educație superioară (colegiu) sau fără educație superioară etc. Practic, a măturat totul în cale, deși nu a participat la niciuna dintre cele cinci dezbateri și nu a făcut campanie la nivel de comitat, așa cum era odinioară practica în acest stat mic, dar important, având în vedere calendarul electoral care îl plasează primul într-un lung șir de alegeri primare și adunări electorale de-a lungul întregii țări.
Indiferent cât de mulți bani a pompat campania lui DeSantis în Iowa, apelurile sale s-au lovit de un zid de surzenie. Atât de captiv a fost electoratul lui Trump din Iowa, încât nu a mai contat nimic.
Dacă luăm în considerare sondajele făcute la ieșirea de la urne, peste 70% dintre votanții acestuia spun că lui Trump i s-au furat alegerile în 2020 și că acel scrutin a fost măsluit în favoarea lui Joe Biden. E ca o epidemie de conspiraționită care se răspândește fără ca nimeni să o poată opri. Această furie mocnită față de establishment sau „deep state”, cum se spune printre trumpiști, alimentează cu voturi brandul Trump. Luați în considerare că, deși Trump a pierdut un singur comitat și acela la un singur vot, a fost suficient ca adepții săi fideli să acuze falsificarea alegerilor și să denunțe „zeci de mii” de democrați care și-ar fi schimbat afilierea politică pentru a putea vota în caucus împotriva lui Trump.
Un alt element care a alimentat furia pro-Trump sunt cele patru procese penale în care fostul președinte trebuie să înfrunte 91 de capete de acuzare, de la tentativa de a răsturna ordinea constituțională prin forță, la furt de documente secrete și falsificarea conturilor pentru a plăti o prostituată din banii de campanie. Majoritatea alegătorilor republicani îl consideră pe Trump nevinovat și îl cred atunci când acesta denunță o „vânătoare de vrăjitoare” în ceea ce îl privește. De altfel, cu fiecare punere sub acuzare cifrele lui Trump au crescut în mod constant, iar susținerea pentru el s-a extins. Fiecare proces a reprezentat o rampă pentru lansarea candidaturii fostului președinte. Peste 60% dintre alegătorii republicani din Iowa consideră irelevant dacă acesta va fi condamnat în vreunul dintre aceste procese și cred că Trump va continua să fie potrivit pentru funcția de președinte indiferent de verdict.
Dar poate cel mai important sentiment pe care îl alimentează Trump este acela de candidat al oamenilor simpli. 81% dintre susținătorii lui Trump din Iowa au declarat că au votat cu el pentru că luptă pentru oameni ca ei. Acest sentiment răspândit că Trump este candidatul poporului, în vreme ce Biden și democrații sunt candidații establishment-ului (anti-popor, eventual) este cel de‑al treilea pilon pe care se sprijină popularitatea formidabilă a fostului președinte.
În pofida faptului că în următoarea etapă, alegerile primare din statul New Hampshire, se consideră că alegătorii, chiar și cei republicani, sunt mai moderați decât cei din Iowa, cifrele lui Trump nu diferă în realitate prea mult. Adepții MAGA sunt majoritari și în acest stat în rândurile republicanilor, cu consecințe electorale previzibile.
New Hampshire… și gata?
Imediat după anunțarea rezultatelor din Iowa, antreprenorul Vivek Ramaswamy a anunțat că se retrage din cursă și că îl susține pe Trump. La scurtă vreme, și senatorul Tim Scott, retras încă din noiembrie, a anunțat de asemenea că îl susține pe Trump. Duminică, guvernatorul statului Florida, Ron DeSantis, a anunțat la rândul său că se retrage din cursă și că, evident, îl susține pe Trump. Campania lui DeSantis, care pornise în forță drept principalul contracandidat al lui Trump, a fost subminată de la început de dispute și scandaluri interne și de tensiuni cu donatorii, dar chiar și dacă lucrurile ar fi mers perfect este greu de presupus că DeSantis ar fi putut smulge alegătorii republicani din strânsoarea în care i-a prins fostul președinte și s-ar fi putut prezenta pe sine drept o alternativă viabilă.
Cu aceste retrageri timpurii, lupta politică pentru obținerea calității de candidat republican la prezidențiale s-a redus la o cursă în doi, între Donald Trump și fosta guvernatoare a statului Carolina de Sud și fostă ambasadoare americană la ONU, Nikki Haley. Este o confruntare disproporționată.
Nikki Haley speră să obțină un scor bun în New Hampshire, bazându-se pe republicanii moderați și pe independenți, care pot vota în aceste primare. (În pofida declarațiilor repetate ale lui Trump, democrații nu pot vota în primarele republicane.) Sondajele sunt însă sceptice. Potrivit agregatorului de sondaje RealClearPolitics, media sondajelor îl dă pe Trump în frunte cu 54,3% și pe Haley cu 36,8%, urmați de DeSantis, cu 7,5%. Dar cum DeSantis s-a retras din cursă și majoritatea alegătorilor săi votează cu Trump, este posibil ca acesta să se ducă spre 60% din voturi, ceea ce ar însemna o diferență de 20 de procente. În acest moment nu putem decât să speculăm, dar până miercuri vom cunoaște cu siguranță rezultatele. Diferența dintre cei doi va fi crucială pentru ce se va întâmpla ulterior.
DeSantis s-a retras pentru că donatorii au considerat că este o cauză pierdută. Dacă Haley pierde New Hampshire la o diferență mare, în condițiile în care a cheltuit sume considerabile în acest stat, este foarte posibil ca și donatorii ei să se reorienteze către Trump.
Următoarele alegeri primare după New Hampshire sunt în Carolina de Sud, statul natal al fostei ambasadoare, unde Trump conduce acum cu 30 de procente, o diferență care are mari șanse să crească. Dacă aceste diferențe mari vor persista, Haley nu are încotro decât să se retragă, la rândul ei, pentru că nu mai există temeiuri pentru a cheltui banii cu perspective minime de câștig. Este, așadar, foarte probabil ca Trump să câștige nominalizarea cu mult înainte de super marțea de pe 5 martie, când un număr mare de state organizează alegerile primare. Altfel spus, Trump va câștiga cu ușurință nominalizarea și va fi din nou candidatul republican pentru Casa Albă.
Spre o nouă președinție Trump
Potrivit unei alte medii a sondajelor, Trump conduce în acest moment la nivel național cu 46,6%, în fața lui Biden cu 44,6%. Este adevărat, mai e mult până pe 5 noiembrie, data alegerilor, dar această diferență de două procente este mai mare decât pare la prima vedere. În 2016, chiar și contra lui Hillary Clinton, Trump a pierdut votul popular cu câteva milioane de voturi. Dacă acum Trump conduce în intențiile de vot la nivel național înseamnă că Biden are mari probleme.
În 2016, Trump a câștigat în statele-cheie unde anul acesta stă foarte bine. Potrivit Wall Street Journal, bunăoară, în Michigan, stat industrial cu sindicate puternice, Trump conduce în fața lui Biden cu două cifre. Luați în considerare că pentru majoritatea covârșitoare a alegătorilor lui Trump, cea mai mare amenințare cu care se confruntă Statele Unite o reprezintă imigrația (legală și ilegală), la mare distanță de China, războiul din Ucraina și războiul Israel-Hamas, și că nici alegătorii democrați nu sunt foarte mulțumiți de modul în care actuala administrație mai degrabă nu a reușit să controleze influxul de imigranți la granița de sud. Această unică temă poate fi suficientă pentru a-l propulsa din nou pe Trump în funcția de președinte, lăsând la o parte frustrările și furia de care am amintit mai sus. Să ne pregătim, așadar, pentru o nouă președinție Trump? În acest moment așa par lucrurile.
Principala victimă a lui Trump, Europa
Dacă ne luăm după acțiunile președintelui Trump, care a escaladat tensiunile cu Europa la un nivel periculos, nu există niciun motiv pentru care să credem că de data aceasta va fi altfel. Problema centrală o reprezintă relația cu NATO. Ultima oară, Trump a evocat posibilitatea de a retrage Statele Unite din NATO, ceea ce acum nu mai este posibil decât cu aprobarea Senatului. Mai probabilă decât retragerea din NATO este retragerea sprijinului american pentru aliații europeni, cel mai probabil pentru cei de pe flancul estic, aflați în prima linie a amenințării rusești.
Nu este de mirare, așadar, că tot mai multe voci din rândurile serviciilor secrete și militarilor avertizează că Europa trebuie să se pregătească de război cu Rusia cu tot ceea ce înseamnă acest lucru din punct de vedere industrial, al înarmării și al capacității de mobilizare a cetățenilor. Există șanse foarte mici ca, sub președintele Trump, Ucraina să mai beneficieze de sprijinul militar din perioada Biden și șanse mari să fie lăsată pradă Rusiei. Asta ar aduce Rusia la granița NATO, în condițiile în care Moscova a triplat cheltuielile militare.
Trump trăiește cu iluzia că abilitățile sale tranzacționale îl pot ajuta să îl convingă pe Putin să încheie pacea, dar nu se poate înșela mai mult. Odată cucerită Ucraina, Putin va dori mai mult. Întrebarea este dacă Trump va lăsa Europa singură. Instinctele sale izolaționiste sunt în măsură să dea fiori pe spatele europenilor care sunt departe de a fi pregătiți de un război de unii singuri. //
