De același autor
Asigurarea unei Curți Constituționale obediente, pensionarea forțată a magistraților sau punerea instanțelor sub control politic constituie puncte comune ale Ungariei, Poloniei și României. Pentru gravele derapaje de la valorile democratice și ale statului de drept, în cazul Poloniei și Ungariei a fost solicitată activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene („opțiunea nucleară“) care prevede suspendarea dreptului de vot al reprezentantului țării respective în cel mai înalt for al UE, Consiliul European. Solicitarea privind Polonia a fost făcută în decembrie 2017 de către Comisia Europeană, iar cea privind Ungaria, în septembrie 2018 de către Parlamentul European, care a adoptat cu majoritate de peste două treimi un raport critic redactat de europarlamentarul olandez Judith Sargentini. În România, Parlamentul European a adoptat în noiembrie 2018 o rezoluție critică la adresa derapajelor de la statul de drept, care nu face însă referire la Articolul 7 din Tratat, iar ultimul raport de monitorizare (MCV) constată un regres în ce privește justiția. România merge înverșunată pe drumul deschis de Ungaria și Polonia.
Cum moare democrația în Ungaria...
În raportul privind libertatea politică publicat la începutul anului de Freedom House, Ungaria avea cel mai slab punctaj din Uniunea Europeană – 72 –, sub cel al Poloniei (85), României (84) sau Bulgariei (80). După standardele Freedom House, Ungaria putea fi considerată încă o țară „liberă“, dar este cea mai puțin liberă țară din UE. Într-o analiză cronologică a stării democrației ungare, toți indicatorii s-au degradat constant începând cu 2010, anul în care FIDESZ-ul lui Viktor Orbán a câștigat alegerile. Excepția o face corupția, care era mare și în 2009, dar care acum e dublă.
Rapoartele Freedom House reprezintă numai una dintre sursele pe care s-a bazat Judith Sargentini în redactarea documentului propus spre adoptare Parlamentului European. Sargentini s-a bazat în primul rând pe decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții Europene de Justiție, pe documente ale Comisiei de la Veneția, ale Grupului Statelor Împotriva Corupției (GRECO), ale OSCE, Comisiei Europene și Comitetului ONU pentru Drepturile Omului. Raportul Sargentini a identificat 12 domenii în care Ungaria a încălcat sau a pus în pericol valorile și regulile europene în materie de drepturi și libertăți fundamentale și stat de drept: 1) funcționarea sistemului constituțional și electoral; 2) independența justiției și a altor instituții și drepturile judecătorilor; 3) corupția și conflictele de interese; 4) viața privată și protecția datelor; 5) libertatea de exprimare; 6) libertatea academică; 7) libertatea religioasă; 8) dreptul de asociere; 9) dreptul la tratament egal; 10) drepturile persoanelor aparținând minorităților, inclusiv a celor romă și evreiască, și protecția împotriva declarațiilor care îndeamnă la ură împotriva acestor minorități; 11) drepturile fundamentale ale migranților, solicitanților de azil și refugiaților și 12) drepturile economice și sociale. În fiecare dintre aceste domenii, Ungaria a făcut obiectul unor decizii nefavorabile ale instanțelor europene sau al unor proceduri de infringement lansate de Comisia Europeană, al unor rapoarte sau puncte de vedere critice ale Comisiei de la Veneția și ale altor organizații internaționale.
Dacă se poate reproșa ceva raportului Sargentini este că, în căutarea unei obiectivități cât mai mari, se rezumă la documente oficiale și lasă de multe ori deoparte fapte relevante și circumstanțe clarificante. De exemplu, la primul punct, raportul Sargentini menționează faptul că reproșurile Comisiei de la Veneția „se concentrează pe lipsa de transparență a procesului [de amendare a Constituției n.n.], implicarea inadecvată a societății civile (...), punerea în pericol a separației puterilor în stat și slăbirea sistemului național de control și echilibru. Competențele Curții Constituționale Ungare au fost limitate ca rezultat al reformei constituționale inclusiv (...) prin abolirea actio popularis și a posibilității Curții să se refere la jurisprudența de dinainte de 1 ianuarie 2012 (...)“.
Ceea ce nu se menționează este faptul că, în 2012, supermajoritatea de două treimi a FIDESZ a modificat Constituția astfel încât Curtea Constituțională a fost extinsă de la 11 la 15 membri, a fost umplută ca urmare cu „judecători“ selectați de FIDESZ din propriile rânduri și i s-a interzis să judece pe baza jurisprudenței Curții de dinainte de a deveni o anexă constituțională a guvernului. La fel, raportul notează faptul că în urma unei decizii a Curții Europene de Justiție, Ungaria a fost obligată să revină asupra unei scheme de pensionare forțată a magistraților, procurorilor și notarilor și să le ofere plăți compensatorii și că parlamentul a revizuit legea în consecință. Dar nu precizează că, din cei 300 de judecători forțați să se pensioneze, foarte puțini au ales să mai revină și că locul lor a fost luat de magistrați fideli FIDESZ. În sfârșit, la capitolul 3, „Corupția“, raportul se limitează la cazurile investigate de OLAF, cum ar fi celebrul caz al fraudei de 500 de milioane de euro de la metroul din Budapesta (proiectul de 1,7 miliarde la care se face referire), dar nu amintește de oligarhia din jurul lui Viktor Orbán, care i-a construit, de exemplu, acestuia stadion în localitatea natală pe bani europeni.
Raportul Sargentini menționează, de asemenea, prigoana la care au fost supuse ONG-urile finanțate din străinătate, în special cele care au drept obiect apărarea drepturilor omului, precum și atacurile împotriva libertății academice prin campania împotriva Universității Central Europene (CEU) finanțate de miliardarul George Soros.
De la adoptarea raportului, guvernul a introdus taxe noi și abuzive împotriva ONG-urilor și mass-media care „exprimă puncte de vedere favorabile imigrației“ în cadrul campaniei „Stop Soros“, iar CEU a anunțat că părăsește Ungaria și se mută la Viena.
... și în Polonia
În Polonia, lucrurile s-au degradat aproape din prima zi după venirea la putere a Partidului Lege și Justiție (PiS), în toamna 2015, care, în încercarea de a corecta o ilegalitate a precedentei majorități parlamentare dominate de Platforma Civică, a inițiat propriul lanț de ilegalități. Astfel, în ultimele zile ale mandatului, majoritatea PC a votat cinci noi judecători la Curtea Constituțională, doi dintre ei în avans, fără să aibă dreptul. Odată instalată majoritatea PiS, aceasta a revenit asupra numirilor, dar nu numai a celor doi numiți ilegal, ci a tuturor celor cinci, încălcând astfel la rândul său legea.
Președintele Curții Constituționale a refuzat să recunoască numirile, deși cei cinci depuseseră jurământul în fața președintelui Andrzej Duda. Ca urmare, PiS adoptă o lege care îi permite să îl îndepărteze pe președintele CC. Curtea declară legea neconstituțională, iar Dieta adoptă o nouă lege prin care forțează recunoașterea celor cinci.
În martie 2016, funcțiile de procuror general și ministru al Justiției sunt comasate, ceea ce îi oferă ministrului Justiției control asupra tuturor procurorilor. În iulie 2017, Andrzej Duda a semnat o lege prin care ministrul Justiției primește puterea de a numi și revoca președinții curților și tribunalelor, iar în decembrie semnează o nouă lege prin care este reorganizată Curtea Supremă de Justiție. În aceeași zi, Comisia Europeană a lansat procedura de activare a Articolului 7 într-un document care conține un set de recomandări de care Polonia nu avea să țină seama. Este al patrulea set de recomandări ale Comisiei Europene adresate Poloniei.
Astfel, în primăvara acestui an, parlamentul își conferă prin lege puterea de a numi componența Consiliului Național al Magistraturii ai cărei membri fuseseră aleși până atunci de magistrați. În luna iulie, Comisia Europeană a inițiat o nouă acțiune legală împotriva Poloniei, dar, aproape în același timp, guvernul de la Varșovia a adoptat o reglementare care forțează o treime dintre membrii Curții Supreme (20 de judecători) să se pensioneze. În octombrie, Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat împotriva acestei măsuri, iar pe 21 noiembrie guvernul PiS a decis reinstalarea celor 20 în funcție.
