De același autor
Summit-ul estic de la București al țărilor din NATO a fost destul de puțin prezent în atenția presei internaționale și mai deloc în marile publicații. Și nici CNN sau BBC nu i-au acordat atenție. Această frustrare a fost vizibilă și în declarația președintelui Klaus Iohannis, care a și spus că nu contează dacă pozițiile noastre sunt pe locul întâi sau zece pe agenda știrilor, important e ca NATO să-și structureze o strategie de securitate în care Frontul Estic să fie o prioritate.
Cristian Diaconescu, fost șef al diplomației românești, crede că este o situație nefericită, dar explicabilă, pentru că preocupările de securitate sunt ale națiunilor, înainte de a fi ale organizațiilor internaționale. „NATO are practic obligația ca, în numele statelor participante, să răspundă zilnic la o serie de atitudini, informații, chiar și gesturi politice sau militare care pun într-un fel sau altul în discuție situația de securitate în spațiul euroatlantic.“ Adăugând că „dacă în acest moment paradigmele crizelor în care, dorim sau nu, ne aflăm, sunt cunoscute, răspunsurile sunt însă destul de diferite, chiar înăuntrul organizației NATO. Și, de la tentația de relativizare, de exemplu, a regimului de sancțiuni față de Moscova, unde se evidențiază Ungaria, Slovacia sau Cehia, până la o atitudine ceva mai contondentă, drastică chiar, dacă vorbim de mecanismul politic american, este obligatoriu ca aceste atitudini să ajungă totuși la un numitor comun. Pentru că este obligatoriu ca statele aflate în prima linie să se simtă protejate în acest moment, nu numai din punctul de vedere al vectorului militar, dar și din punctul de vedere al unei decizii comune politice“.
O întrebare firească este care va fi în final impactul reuniunii țărilor membre NATO de la București. Cum vor reacționa alte state europene importante care propun o „normalizare“ a relațiilor cu Rusia, o poziție exprimată public de personalități politice ca Jean-Claude Juncker sau vicecancelarul german Sigmar Gabriel. „Criza ucraineană are un impact major pe Flancul Estic al NATO. Coordonarea între statele aflate în această zonă este esențială și, evident, deciziile care se vor lua anul viitor la Varșovia în cadrul summit-ului vor cuprinde în special modalitățile de asigurare a garanțiilor de securitate pentru aceste state. Criza este aici, lângă noi, nu este în centrul Europei. Sigur, sunt și alte crize de luat în seamă, cum este cea siriană, dar în ceea ce privește impactul direct și imediat, aceste state aflate în proximitatea estică a UE sunt primele chemate să găsească soluții regionale și, pe de altă parte, și să ceară, de o manieră categorică, sprijinul celorlalte state partenere la Tratatul de la Washington.“
Mini-Summit-ul de la București a fost coprezidat de România și Polonia. În opinia lui Cristian Diaconescu, și în NATO, și în UE, în ce privește regiunea de Est, România și Polonia sunt în mod natural principalele state decidente. „Evaluările celor două țări în ceea ce privește riscurile asimetrice sunt similare. România și Polonia sunt determinate să coopereze în acest sens și cu statele membre din spațiul european, dar și cu partenerul american pentru a formula o reacție adecvată la acest tip de amenințări.“