De același autor
Anul 2021 se poate încheia cu parafarea statutului de campion al Parteneriatului Estic pentru Republica Moldova. Într-un context dominat de tensiunile extreme de la granița Ucrainei și de postura tot mai agresivă a Federației Ruse, Chișinăul vine cu nivelul cel mai ridicat de speranțe pentru un parcurs european ireversibil și cu perspective reale de a vedea reforme solide, care nu doar că pot face din democrația de tip occidental o realitate puternică în Republica Moldova, dar și să elimine definitiv umbra corupției endemice care a dominat ultimele trei decenii.
În plan european, promisiunile rămân ridicate, la fel și pretențiile și seturile de recomandări pentru statele partenere ale Uniunii Europene. Summitul Parteneriatului Estic (PaE), desfășurat la Bruxelles, în data de 15 decembrie, în prezența celor 27 de lideri ai statelor membre UE, vine la pachet cu o nouă foaie de parcurs pentru țările membre ale acestei platforme.
Republica Moldova s-a prezentat la acest summit cu o guvernare nouă, evident pro-europeană și reformistă și, poate cel mai important, cu o guvernare stabilă cel puțin pentru următorii patru ani, care și-a asumat un set de angajamente ce vor accelera îndeplinirea criteriilor necesare pentru aderarea la UE.
În declarația finală a summitului este specificat că angajamentele actuale permit o apropiere largă și puternică între Uniunea Europeană și partenerii săi est-europeni, ceea ce arată deja o deschidere evidentă și conformă cu voința pro-europeană manifestată deja de cetățenii Republicii Moldova inclusiv în vara acestui an. Guvernarea de la Chișinău și-a asumat să implementeze reformele în conformitate cu acordul de asociere, care prevede accelerarea asocierii politice și integrării economice cu Uniunea Europeană.
Însă dacă astfel de angajamente, recomandări sau deschideri nu sunt neapărat întâlnite pentru prima oară, noutatea acestui summit vine din faptul că, pentru prima dată, vedem clar dimensiunea de securitate. UE menționează, pentru prima dată atât de explicit, că va oferi suport pe dimensiunea de securitate, o dimensiune care pentru foarte mult timp a fost o temă tabu în declarațiile Europei referitoare la Parteneriatul Estic. E foarte posibil ca întocmai contextul regional și tensiunile care planează asupra zonei să fi făcut nu doar ca și această reuniune să se desfășoare într-o atmosferă de insecuritate, ci și ca, într-un final, să putem vorbi inechivoc de un suport european pentru Republica Moldova pe zona de securitate.
Tot în declarația finală, Uniunea vorbește de oferirea unui sprijin condiționat statelor din PaE, consolidarea rezilienței rămânând obiectivul principal de politică în cadrul agendei de „redresare, reziliență și reformă”, structurată în jurul a doi piloni principali: guvernanța și investițiile, piloni care vor fi sprijiniți printr-un plan economic și de investiții cu inițiative emblematice specifice.
Un element de noutate îl reprezintă deblocarea potențialului economic al zonelor rurale, prin investiții în producție agroalimentară durabilă, precum și prin crearea unor oportunități mai bune pentru împrumuturile agricole, practic un set de acțiuni care vor contribui la dezvoltarea omogenă a localităților care până acum au fost lăsate fără o strategie concretă de dezvoltare.
Mai mult, pentru a sprijini pregătirea viitorilor funcționari publici după model european, Uniunea Europeană dorește să înființeze Academia de Administrație Publică a PaE, o noutate pentru statele din acest parteneriat, o instituție atât de necesară pentru a învăța bunele practici implementate deja în statele membre și care cu siguranță va putea corecta eventualele carențe existente în acest moment și în anumite țări deja membre UE.
Nivelul tot mai bun al relației cu UE poate fi demonstrat și prin faptul că exporturile Republicii Moldova, în proporție de 61%, sunt îndreptate spre Uniunea Europeană, iar potențialul de creștere este foarte mare pentru perioada revenirii economice de după criza cauzată de pandemia de COVID-19. Dintre aceste exporturi, aproximativ 27% se îndreaptă către România, care reprezintă și principalul partener comercial, dacă mai era nevoie de astfel de remarci.
În marja summitului, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pentru Reuters că Republica Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană „într-o zi” şi i-a comunicat Rusiei că aceasta este alegerea sa, o declarație curajoasă, care arată fermitatea conducerii de la Chișinău de avansare accelerată spre dezvoltare, păstrând totodată o relație reciproc avantajoasă cu Rusia, ale cărei influență și putere nu pot fi ignorate în regiune.
Republica Moldova are nevoie stringentă să-și consolideze securitatea energetică, sincronizând rețele electrice atât cu România, cât și cu Ucraina, transportul și stocarea de gaze în țările vecine ar putea preveni repetarea scenariului din luna octombrie a acestui an, când Rusia a șantajat prin utilizarea energiei ca armă politică.
În acest sens, la finalul summitului, ministrul moldovean de externe și integrării europene, Nicu Popescu, și comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, au semnat un acord de finanțare în valoare de 60 de milioane de euro – asistență financiară nerambursabilă oferită Republicii Moldova pentru soluționarea problemelor energetice curente.
Uniunea are nevoie de vecini stabili, siguri și rezilienți la granițele ei, pentru a nu permite unor crize precum cea din Belarus să amenințe securitatea europeană. //
Cristian Iaz
