Calendarul alegerilor si participarea electorala

Cand aproape jumatate dintre romani nu sunt hotarati sa participe la vot (cum demonstreaza Barometrul de Opinie Publica al Fundatiei pentru o Societate Deschisa prezentat pe 17 noiembrie) iar 69% dintre romani cred ca in primul rand coruptia este raspandita printre parlamentari si 63% printre ministri, controversa produsa de propunerea calendarului electoral da masura modului de ierarhizare a problemelor in politica romaneasca si ilustreaza, o data mai mult, prapastia ce desparte politica de societate. Transformarea unui aspect tehnic intr-o disputa politica importanta modifica cadrul dezbaterii publice schimband registrul de la reforma electorala, spre exemplu, la data alegerilor.

Prezentarea calendarului electoral la pachet cu propunerile privind votul uninominal si schimbarea modului de alegere al primarilor in cadrul intalnirii de la palatul Cotroceni dintre liderii PSD si presedintele Romaniei la nici o luna dupa referendumul pentru modificarea Constitutiei si la o saptamana dupa publicarea raportului de tara al Comisiei europene privind Romania, a permis reluarea ofensivei electorale a partidului de guvernamant. Reluand apoi, dupa o saptamana, doar tema calendarului electoral, PSD a transformat o falsa dilema constitutionala in principalul subiect de dezbatere, obligand opozitia parlamentara si presedintele sa reactioneze. Daca data alegerilor locale propusa pentru 6 iunie 2004 putea fi adusa in discutie, conform cutumei romanesti stabilite dupa 1990, data alegerilor parlamentare si prezidentiale se stabileste in anul alegerilor cu aproximativ sase luni inaintea scrutinului. Aducerea in discutie a datei de 12 decembrie 2004 pentru organizarea primului tur al alegerilor prezidentiale si pentru alegerile parlamentare, propunerea apoi a cumularii alegerilor pe 6 iunie 2004, au creat un nou front al confruntarii politice in care PSD, aflat la guvernare, detine pozitiile de forta.

Fostul articol 60 din Constitutia din 1991, devenit dupa revizuirea din octombrie articolul 63, indica, suficient de clar ca alegerile parlamentare se organizeaza in cel mult trei luni de la data implinirii celor patru ani de mandat parlamentar. Astfel, alegerile parlamentare se pot organiza intre 11 decembrie 2004 si 11 martie 2005. Pe de alta parte, alegerile prezidentiale nu se pot nici anticipa, nici amana, iar mandatul prezidential dureaza, conform Constitutiei din 1991 in baza careia a fost ales actualul presedinte, patru ani de la data depunerii juramantului, deci expira la 20 decembrie 2004. Optiunea pentru alegeri simultane obliga la realizarea alegerilor in intervalul 11 - 20 decembrie 2004, iar aceasta situatie pare a avantaja PSD care ar putea beneficia de circumstantele psihologice ale sfarsitului de an. În actualul context legislativ turul al doilea al alegerilor prezidentiale se organizeaza la doua saptamani dupa primul tur, iar data acestuia, in conditiile in care primul tur ar deveni 12 decembrie, ar fi 26 decembrie. Astfel pusa problema, opozitia interesata in cumularea alegerilor parlamentare si prezidentiale devine vulnerabila.

Introdusa imediat dupa referendum, tema reducerii proportiei de alegatori ce sunt necesari pentru validarea alegerilor s-a transformat in propunerea de reducere a numarului de tururi pentru alegerile de primari. Pentru PSD alegerile locale au prioritate in raport cu cele parlamentare si prezidentiale. Castigarea acestora ar contribui la crearea sau consolidarea unor mecanisme de control foarte utile in perioada alegerilor parlamentare si prezidentiale care ar trebui sa aiba loc la sfarsitul anului viitor. Propunerea introducerii sistemului majoritar relativ pentru alegerea primarilor, altfel spus, renuntarea la turul al doilea, justificata prin traditionalul recurs la economiile bugetare, favorizeaza, cel putin in acest moment, PSD si aliatii si eludeaza problema legitimitatii primarului ales, cata vreme acesta nu va mai fi, in majoritatea cazurilor, alesul majoritatii celor prezenti la vot, ci alesul celei mai mari minoritati. Efectul votarii directe a unei personalitati va fi astfel micsorat, daca nu anulat.

Cumularea tuturor confruntarilor electorale intr-un an, asa cum se intampla in Romania, conduce la inertie politica transformand cetateanul intr-un spectator fara putere... Apatia, absenteismul, dezgustul pe care sondajele de opinie le dezvaluie au printre cauze si aceasta strategie prin care partidele si-au rezervat o lunga perioada de repaus electoral. Cresterea gradului de participare cetateneasca, in primul rand a participarii electorale, ar trebui sa devina o prioritate a partidelor politice care sa asigure legitimitatea necesara guvernarii. Centrarea dezbaterii asupra problemelor tehnice nu este insa singura in masura sa creeze un nou cadru al participarii politice.