De același autor
Una dintre surprizele „rotativei” a fost eliminarea UDMR din Guvern. Două au fost motivele: dorința PSD și a PNL de a nu pierde portofolii, după ce M. Ciolacu a redus talia guvernului cu două mandate și, respectiv, trimiterea unui mesaj naționalist către electorat. De acest din urmă motiv e legat și proiectul de lege depus, zilele trecute, de către 15 peneliști și un pesedist.
E vorba despre un text care propune ca pragul electoral să crească de la 5 la 7% pentru partide, dar și desființarea așa-numitului prag alternativ, care îngăduie unei formațiuni să capete mandate chiar dacă nu trece ștacheta națională, dar obține minimum 20% din voturi în patru județe. Intenția inițiatorilor sare-n ochi. Cum doar UDMR ar fi putut profita de pragul alternativ, e clar că acei 15+1 doresc ca maghiarii să mai aibă în Camera Deputaților doar un reprezentant, precum minoritățile minuscule ale slovacilor sau italienilor.
Între inițiatorii legii, doi – cei principali, de fapt – sunt cunoscuți pentru radicalismul lor antimaghiar. E vorba, mai întâi, despre penelistul Adrian Cozma, care a pierdut postul pe care și-l dorea în 2020 – președinția Consiliului Județean Satu Mare, câștigată de udemeristul Pataki Csaba – și a fost foarte trist când partidul său a adus UDMR în Palatul Victoria. Al doilea „creier” al operațiunii anti-UDMR e tot un sătmărean, Radu Cristescu: fost membru PMP, trecut apoi la Partidul România Unită și ales deputat pe listele PSD, Cristescu vorbește despre maghiari în termeni suburbani: „Locul UDMR este la bordel, unde adastă curvele”, spunea el în ziua când Marcel Ciolacu anunța Guvernul.
E clar ca lumina zilei că grupul care a depus proiectul vrea să vâneze pe terenul ocupat în ultimele luni de AUR. De altfel, reprezentanții acestui partid n-au respins proiectul, cerând totuși inițiatorilor, prin vocea lui C. Târziu, să ofere „argumente serioase [care să justifice] de ce fix 7% și nu 9 sau 10 procente”. USR s-a opus clar proiectului, prin liderul de grup din Cameră, care a explicat pentru Europa Liberă că partidul centrist dorește nu mărirea, ci diminuarea pragului. PSD și PNL n-au asumat oficial proiectul, dar A. Gorghiu a declarat că orice deputat e liber să scrie ce proiect de lege are-n cap.
AURirea peneliștilor a fost încurajată de președinte. La simulacrul de negocieri convocate înainte de a-l desemna pe M. Ciolacu premier, președintele i-a chemat pe udemeriști separat de grupul PNL-PSD și nici măcar nu le-a întins mâna pentru a-i saluta. După trei ani în care a tolerat asocierea UDMR la guvern, el a revenit astfel la poziția sa antimaghiară din trecut. Într-adevăr, deși e el însuși membru al unui grup etnic, Klaus Iohannis nu e cunoscut ca suporter al celorlalte minorități, iar de când e președinte a avut ieșiri naționaliste apropiate de cele exprimate de PUNR sau PSD în anii nouăzeci.
Gesturile prezidențiale au încurajat lideri precum Rareș Bogdan sau Emil Boc să cultive antiudemerismul ca soluție de redresare a încrederii în PNL. Soluția propusă de Adrian Cozma & co. – și anume blocarea intrării UDMR în Parlament prin legea electorală – vădește și altceva. E vorba despre o redefinire a democrației, în care mai importantă decât diversitatea e stabilitatea. Într-adevăr, argumentul principal din preambulul proiectului de lege este acela că pragul electoral trebuie modificat, fiindcă România are nevoie de stabilitate. Echivalând stabilitatea cu eliminarea reprezentanților celei mai importante minorități din camere, PNL și PSD fac raționamentul pe care l-a folosit Erdogan împotriva kurzilor atunci când a stabilit pragul electoral la 10%.
Ce-i drept, peneliștii nu au propus ca pragul să urce atât de mult. Sunt încă prudenți. Probabil că nu au uitat că partenerii lor de guvernare din anii 1996-2000 – penețecediștii – au insistat în acea perioadă să crească pragul de la 3 la 5%. Iar de un sfert de veac încoace, nu l-au mai trecut vreodată. //
