Ce va fi nou?

Exista azi 23 de partide inregistrate oficial. Dintre acestea, 6 au reprezentare parlamentara. Sondajele realizate din ianuarie 2001 in august 2003 de catre CURS si IMAS au dat acestor 6 partide urmatoarele scoruri medii: PSD - 50%, PRM - 15%, PNL - 12%, PD - 9%, UDMR - 6%, PUR - 2,5%. In august 2003, PNL era cotat cu 18-19%, iar PD cu 9-10%. De atunci incoace, singura modificare notabila este clasarea aliantei PNL-PD pe locul al doilea, cu un scor care oscileaza intre 27 si 30%, apropiat, deci, de suma simpatiilor exprimate pentru actorii individuali. PSD apare, in schimb, in ultimele luni, in doua ipostaze foarte diferite, in functie de realizatorul sondajului: IMAS, in barometrele sale lunare, il plaseaza, din octombrie incoace, la 48-50%, adica neafectat in vreun fel de constituirea aliantei PNL-PD, in timp ce CURS, in cercetarile din aceeasi perioada, estimeaza ca forta electorala a partidului lui Nastase a scazut la 42-43%.

In Romania, sondajele nu sunt insa foarte fiabile. Sa ne amintim ca, la trecutele alegeri, anchetele din ultima saptamana dinaintea scrutinului plasau PDSR - in medie - la 43,5%, iar PNL-ul la 12,5%. Comparate cu rezultatele de la urne, aceste estimari supra-evaluau PSD cu circa 7 procente si sub-evaluau PNL cu 5,5%. Daca luam in seama sondajele realizate cu 3 saptamani inaintea alegerilor din 2000, diferentele erau si mai mari: PDSR era plasat la 51-52%, cu circa 15 procente mai mult decat avea sa obtina la urne! Din cate stiu despre mediul romanesc al sondajelor, aceste diferente se explica mai degraba prin ratiuni metodologice decat prin complicitati politice. E bine, apoi, sa nu uitam ca sondajele indica tendinte si nu profetesc rezultate exacte.

Ele creeaza insa sperante. Astfel, in acest moment, PSD spera sa aiba jumatate dintre mandate si sa poata guverna singur. Alianta liberalo-democrata si PRM cred, in schimb, ca PSD se va eroda in anul electoral si asteapta, fiecare in parte, sa traga profit de pe urma acestei scaderi de incredere. Alte forte politice - PUR, AP, Forta democrata, PNTCD, URR, PNG (partidul lui Gigi Becali si Dan Pavel) - spera ca disputa celorlalti sa creeze brese care sa le permita sa treaca pragul. E semnificativ, de altfel, ca mai toate aceste partide mici si-au anuntat deja candidatii la presedintie, considerati ca si in trecut un "vehicul" pentru formatiunea politica. Faptul ca doar foarte putini prezidentiabili au jucat efectiv acest rol este uitat.

Ce va fi? Cred ca trei sunt mizele acestui an electoral. Prima tine de infirmarea/confirmarea scorului PRM. Cu rezultate la urne de 4-7% in perioada 1992-2000 (inclusiv la alegerile locale de acum patru ani), PRM a realizat 20% in noiembrie 2000. Confirmarea unei asemenea sustineri la urne in 2004 ar vadi un aspect foarte dezagreabil al democratiei romanesti; ar fi efectul faptului ca partidele parlamentare nu au reusit sa formuleze o lege electorala care sa poata limita ponderea extremistilor din PRM in Camere. Un PRM la 15-20% din voturi va fi un serios factor de blocaj al constituirii unei majoritati parlamentare stabile si a unei opozitii democratice suficient de solide pentru a limita actiunile guvernului.

A doua miza a viitoarelor alegeri este o posibila reorganizare a sistemului politic. Din 1990 in 2004, Romania a avut un sistem politic foarte instabil: in 1990-1992, ea a avut parte de un sistem descris de G.Voicu cu formula paradoxala "un partid si jumatate"; apoi, intre 1992 si 2000, Romania a experimentat doua forme de multipartidism fara partid dominant, pentru ca din 2000 incoace ea sa dispuna de un multipartidism cu partid dominant. E posibil ca alegerile din acest an sa ne duca la un sistem de "doua partide si jumatate" sau la organizarea in jurul a trei poli: PSD, PNL-PD si PRM. Ipoteza ultima va fi realizata daca UDMR rateaza intrarea in Parlament si integreaza plutonul celorlalte minoritati, care au un singur loc in Camera inferioara.

In fine, miza ultima e formarea unei majoritati parlamentare si, deci, a guvernului. Daca formatiunile mici, cele extraparlamentare, plus PUR si UDMR, nu reusesc o surpriza, atunci din doua una: vom avea fie un guvern monocolor PSD, fie un guvern bicolor. Cum e foarte probabil ca PRM - indiferent de locul pe care se va situa - sa fie evitat de toti ceilalti actori, atunci constituirea unei majoritati parlamentare va depinde exclusiv de capacitatea de negociere a invingatorului. Deocamdata, PNL si PD au exclus orice posibila cooperare cu PSD dupa alegeri. PNL e insa tentat atat de dorinta de a inghiti PD (dupa modelul APR sau PNL Campeanu), cat si de dorinta de a reveni la guvernare, chiar abandonand aliatul de circumstanta care e PD. Aceasta a doua varianta se poate intrupa cu atat mai mult cu cat PD rateaza testul decisiv al alegerilor locale, unde alianta a decis sa-si suspende actiunea comuna (cu exceptia Bucurestiului si a Clujului). S-ar putea insa ca pana la urma elementul decisiv in constituirea viitoarei majoritati parlamentare sa devina grupul minoritatilor nationale. Acesta joaca deja un rol-cheie. Sa nu uitam ca la inceputul actualei legislaturi, in ianuarie 2001, majoritatea parlamentara era data de 321 mandate (211 mandate ale PSD, 43 ale PNL, 39 ale UDMR, 10 ale PUR si 18 ale minoritatilor altele decat UDMR). 321 de mandate insemna 66%. Dupa retragerea din arcul guvernamental a PNL (in 2001) si a PUR (in 2003), ca si dupa migratiile intra-parlamentare din toti acesti ani, majoritatea din Camere este alcatuita nu doar din PSD (229 mandate) si UDMR (care are, la fel ca la inceput, 39), ci si din cele 18 mandate ale minoritatilor. Pentru iubitorii de cifre, actuala majoritate inseamna 59% din mandate. Cate va avea cea viitoare?