De același autor
CV-urile miniștrilor români sunt pasionante. Nu doar pentru că – tot mai adesea – conțin doctorate plagiate, ci și fiindcă ele folosesc diverse alte tehnici de înfrumusețare a realității. De pildă, în cel al lui Petre Daea scrie că, între 1987 și 1989, a fost „șef secție adj. pentru Probleme de Agricultură, CJ Mehedinți”. Ca să machieze realitatea, ministrul a folosit acronimul CJ, care poate sugera că ar fi vorba despre Consiliul Județean. Era vorba, însă, despre comitetul județean al PCR. Daea a fost activist plătit. Ajunsese acolo după ce petrecuse 15 ani ca agronom într-o comună mehedințeană. Trambulina i-au asigurat-o cursurile de la „Institutul de Pregătire a Cadrelor de Conducere din Economie și Administrație”. Nici acest nume din CV nu e complet: era vorba despre „Economia și Administrația de Stat”. Adică, despre economia planificată și statul totalitar. Acestea sunt domeniile la care se pricepe Daea. Mai mult decât atât, ceea ce ministrul a „uitat” să menționeze este faptul că respectivul institut era o secție din Academia „Ștefan Gheorghiu”, ale cărei responsabilități au fost preluate după 1989 de Colegiul Național de Apărare, cu diferența că acesta se ocupă de „cadrele de nădejde” din toate partidele...
Să revenim însă la noul ministru al agriculturii. Până de curând, el era membru în Alianța pentru Patrie, formațiunea creată de Liviu Dragnea, după „divorțul” de PSD. I s-au alăturat nu doar Daea, ci și – între alți foști pesediști – Carmen Dan ori Codrin Ștefănescu. Nu e clar dacă Daea a plecat din formațiunea respectivă și cu atât mai puțin dacă susținerea pe care i-a oferit-o în unanimitate PSD înseamnă recuperarea lui Dragnea în tabăra lui Ciolacu. Pesediștii obișnuiesc să jongleze cu identitățile partizane: la alegerile europene din 2019, ei au trecut-o, de pildă, pe Grapini pe lista lor, deși aceasta era membră a Partidului Puterii Umaniste, lucru pe care l-a asumat și înainte, și după respectivul scrutin.
Dar Daea nu e doar simbolul recuperării expertizei ceaușiste ori a cadrelor din epoca Dragnea. Să nu uităm că el a inițiat în 2015 controversata lege a pensiilor speciale pentru parlamentari. Era o temă pe care o urmărea de ani buni, iar atunci când în 2009 intervenea în Senat pentru a justifica statutul privilegiat al aleșilor, considera că e nedrept ca pensiile speciale să fie calificate ca „nesimțite”, fiindcă el avea „36 de ani în câmpul muncii”. În acea vreme, îi ținea isonul lui Varujan Vosganian, care apăra pensiile non-contributive ale aleșilor, declarând că aceștia sunt „cortexul națiunii române”. Autorul acestei expresii nu mai este azi parlamentar, dar e sigur că grupurile PNL din Camere nu au uitat frăția cu PSD din vremea guvernului minoritar Călin Popescu-Tăriceanu, când Vosganian și Daea se înțelegeau așa de bine.
Daea a fost ministru al agriculturii pentru prima dată în ultimele luni ale Guvernului Năstase: i-a lăsat atunci locul Ilie Sârbu, ocupat cu campania electorală din Timiș. Acele luni l-au ajutat pe Daea să candideze el însuși pentru un prim mandat de senator. A fost apoi ministru al agriculturii în cele trei guverne controlate de Dragnea între 2017 și 2019: Grindeanu, Tudose și Dăncilă. Pe primul îl regăsește ca vicepremier în cabinetul dirijat de N. Ciucă. A lăsat în urmă numeroase scandaluri: unele priveau corupția, inclusiv favoritisme pentru familie ori alți apropiați; altele au fost stârnite de declarații care reluau retorica regimului comunist ori conțineau pur și simplu gogomănii despre oaie ca simbol național și cormorani ca pericol pentru piscine.
Ceaușismul lui Daea completează tabloul unui regim în derivă, unul în care cultura cazonă a unui premier plagiator tolerează atât incompetența crasă a majorității miniștrilor, cât și indolența președintelui, atât mimarea unor reforme, cât și desincronizarea de politicile europene. //
