De același autor
Alegerile de la Primaria Bucurestiului au reprezentat un nou moment din criza traversata de PSD. Scorul obtinut de candidatul acestei formatiuni a fost foarte modest. Doar 128.822 de bucuresteni din cei 436.012 prezenti la urne au votat cu Marian Vanghelie, actualul primar al Sectorului 5. Daca raportam aceste cifre la totalul corpului electoral, votantii pro-Vanghelie nu reprezinta nici macar 10% din numarul bucurestenilor cu drept de vot!
PSD nu a anticipat aceasta situatie. Dimpotriva, la inceputul anului, Dan Ioan Popescu, liderul PSD Bucuresti, s-a angajat personal cu mult entuziasm in sustinerea candidaturii lui Vanghelie. Adica a insistat ca PSD sa imbratiseze solutia propusa de filiala pe care el o conduce. Confruntat cu criticile colegilor sai de partid, exprimate inclusiv de presedintele PSD, Adrian Nastase, D.I. Popescu a promis ca Vanghelie va face un scor mai bun decat realizase Geoana in iunie 2004. In caz contrar, el ar fi urmat sa se retraga. Vanghelie a pierdut, dar d-l Popescu nu a demisionat. Situatia electorala a fost totusi clara. Procentele castigate de Vanghelie in fata lui Videanu si cele obtinute de Geoana in fata lui Basescu erau apropiate - 29,5% fata de 29,7% - dar actualul primar de la Sectorul 5 a realizat un scor mai slab decat fostul ministru de Externe. Diferenta de 0,2% a fost considerata insa irelevanta. Criza e totusi evidenta: in aprilie 2005, la fel ca si in iunie trecut, PSD n-a reusit nici macar sa intre in turul al doilea. Popescu nu s-a multumit sa conteste dificultatea in care se afla. El a anuntat ca va trece la represalii impotriva membrilor PSD din Bucuresti. Liderul pesedist a cerut ca organizatiile sa controleze prezenta membrilor lor la votul din 3 aprilie. Acest control poate fi realizat doar prin verificarea cartilor de identitate, pe care s-a aplicat - la fel ca si la alegerile trecute - un autocolant cu data scrutinului. Practica acestui control pare a fi mai degraba politieneasca decat politica.
Adevarul este ca PSD nu se astepta la o mobilizare atat de slaba a alegatorilor. Cota cea mai redusa de participare la vot s-a realizat in Sectoarele 2 si 5, sectoare controlate de primari PSD. Ontanu si Vanghelie nu au reusit sa-i scoata la vot pe membrii si simpatizantii pe care contau Popescu si ceilalti lideri ai PSD Bucuresti. Introducerea politiei de partid vadeste insa faptul ca social-democratii traverseaza o criza de mobilizare, dupa ce in trecut, la referendumul constitutional si la alegerile locale, reusisera, pe cai legale si ilegale, sa aduca la urne un numar insemnat de votanti. PSD nu cunoaste doar o criza de mobilizare. Ci si o criza de reprezentare. In ultimele zile, doua evenimente au vadit aceasta fata a crizei. Primul este legat de numele lui Omar Hayssam. Omul de afaceri romano-sirian, retinut pentru cercetari saptamana trecuta, era membru PSD. Speculatiile legate de implicarea sa in rapirea jurnalistilor de la Prima TV si Romania libera au fost confirmate de un comunicat oficial al Palatului Cotroceni, care a anuntat retinerea lui Omar Hayssam. Liderii social-democrati au reactionat in doua feluri. Prima reactie a fost excluderea lui Omar Hayssam din organizatia Sectorului 1; toti cei care s-au bucurat de sustinerea financiara generoasa a lui Omar Hayssam, insemnat finantator al PSD, au decis sa il abandoneze. Cum dupa razboi multi viteji se-arata, diversi lideri PSD au tinut sa explice ca, de-a lungul timpului, ei s-au ferit de Omar Hayssam si ca ori de cate ori acesta a incalcat legea - donand, de pilda, partidului mai multi bani decat ingaduiau reglementarile electorale - ei s-au opus vitejeste si au corectat cu maxima promptitudine situatia. A doua reactie a constat in marturisirea mai multor forme de amnezie. Rand pe rand, Ion Iliescu, Adrian Nastase, Viorel Hrebenciuc, Dan Ioan Popescu au declarat fie ca nu-l cunosc, fie ca nu-si amintesc de contactele cu omul de afaceri romano-sirian, fie ca nu mai stiu sau nu isi pot da seama cine l-a putut urca pe Omar Hayssam in avioanele cu care presedintele Iliescu vizita lumea larga. Cele doua reactii sunt contradictorii: prima e bazata pe amintirea precisa a suspiciunilor din trecut si pe acceptarea suspiciunilor din prezent; a doua reactie este, in schimb, intemeiata pe uitarea totala a intalnirilor de partid si de stat dintre pesedisti si fostul lor coleg. Criza de reprezentare deschisa de afacerea Omar Hayssam si-a gasit o prelungire naturala in cadrul alegerilor organizate in filialele judetene ale PSD. Acolo unde liderii vechi nu au fost candidati unici, responsabilii judeteni ai social-democratilor au fost alesii lui Nastase sau Iliescu si abia apoi alesii membrilor de partid. Situatia era oarecum previzibila din clipa in care fostul partid de guvernamant a decis sa-si incredinteze soarta conducerii bicefale formate din Iliescu si Nastase. Deschiderii catre viitor i-a fost preferata conservarea trecutului.
Dubla criza a PSD nu va putea fi depasita in saptamanile care au mai ramas pana la Congresul acestei formatiuni. De altfel, ea nici nu e recunoscuta ca atare. Iliescu si Nastase vor fi instalati la carma pentru a improviza o solutie de crestere a partidului. S-ar putea insa ca primul gest pe care vor trebui sa-l faca sa fie constatarea dezastrului in care se afla PSD.
