De același autor
Analfabetismul funcțional a dispărut. Cuvintele „trimestru” și „semestru” au fost definitiv scoase din dicționarul limbii române. Conceptul revoluționar de „modul”, introdus de ministrul S. Cîmpeanu, produce minuni: în fiecare zi, televiziunile de știri ne oferă portrete ale elevilor merituoși. Ieri, un licean din Constanța a numărat până la 9 fără să folosească o tabletă, iar alaltăieri, o elevă de 10 ani din Arad a recitat patru versuri fără poticneli. Cei doi au primit felicitări de la minister, iar primarii din localitățile lor au decis să le acorde premii în bani.
De când toate meditațiile sunt impozitate, numărul lor a crescut. Nu mai există vreo familie care să nu plătească măcar 4-5 meditatori, încă de la grădiniță. ANAF a raportat că veniturile statului au crescut în fiecare an cu 3 procente de la introducerea unui soft care impozitează meditatorul chiar în clipa când deschide gura, soft creat de un start-up aflat în subordinea STS și intitulat „Decebal, patriot educat”. Așa se face că și-n ciclul primar, și-n cel gimnazial, toată lumea este în stare să ia nota maximă. În acest fel a fost eliminată și practica – profund discriminatorie – a premiilor de la sfârșit de an. Egalitatea a învins orice obstacol din calea ei.
Intrarea la concursurile organizate de licee este, în aceste condiții, floare la ureche. Cum meditațiile pentru admitere sunt asigurate chiar de către profesorii din liceele care caută cei mai potriviți elevi pentru profilul lor, examenul e trecut de toți candidații cu nota 10.
Succese și mai mari sunt înregistrate la bacalaureat. În anul imediat următor adoptării pachetului de legi Cîmpeanu, procentul de reușită la „examenul de maturitate”, cum i se zicea în vremurile întunecate dinainte de epoca S. Cîmpeanu, a urcat la 98,2%. Din 2023 încoace, acest procent a fost îmbunătățit anual cu câte 0,1%. Singura problemă a ministerului din strada General Berthelot este ce se va întâmpla după ce se va atinge procentul de 100%: se va urca peste această barieră sau procentele o vor lua la vale? O reformă în acest sens e așteptată, după consultări organizate sub egida președinției, de rețeaua de ONG-uri intitulată „România și mai educată”, sprijinită financiar de PNL și PSD. Probele de la bacalaureat sunt din ce în ce mai atrăgătoare, dar și mai complexe. Anul acesta, examenul a constat în rezumarea unei discuții între doi influenceri de 16 ani care au întors pe toate fețele diferența dintre vergele și vergeturi. Rezumatul nu trebuia să depășească patru rânduri. Circa 69% dintre elevi au primit calificativ maxim pentru că au răspuns clar și distinct: WOW.
La nivelul facultăților, lucrurile s-au schimbat cel mai mult. Deși numărul absolvenților de bacalaureat a scăzut – declinul demografic, bată-l vina! – numărul universităților a crescut. În acest moment, ne mândrim cu 164 de universități, față de doar 90 acum un deceniu. Toate cele 164 sunt și publice, și private. Acestui concept novator, care-i aparține tot lui S. Cîmpeanu, i s-a adăugat un altul, care e tot creația înțeleptului ministru: înscrierea tuturor absolvenților de liceu în toate cele 164 de universități. E drept că bugetul fiecăreia nu e prea mare, dar în felul acesta, toți tinerii beneficiază de locuri și-n universități de predare, și-n universități de cercetare, și-n universități de excelență, cele trei categorii instituite prin lege. Întrucât rata de absolvire e constantă – și anume de 100% – profesorilor li se promite anual mărirea salariilor. Ei primesc deocamdată doar prime, al căror cuantum e stabilit în funcție de numărul de doctorate acordate de fiecare. Orice tânăr primește, la împlinirea a 26 de ani, titlul de doctor al uneia dintre cele 164 de universități. Aici se duce, de fapt, bătălia. Pe locul fruntaș e grupul celor 125 de universități cu specializare în studii de securitate, garantate de SRI și care sunt supuse unei evaluări anuale, realizate chiar de directorul acestui serviciu patriotic, Eduard Hellvig. De altfel, de curând, SRI a organizat un simpozion intitulat „Beneficiile desființării CNATDCU pentru securitatea României”.
Cu două-trei excepții, rectorii sunt aleși pe viață. Sorin Cîmpeanu a aniversat de curând 20 de ani de când conduce Consiliul Național al Rectorilor. Toate acestea nu ar fi fost posibile dacă președintele Iohannis n-ar fi avut ideea României educate. Un apropiat de-ai lui ne-a declarat, sub protecția anonimatului, că în 2033 sau 2034, președintele va fi numit secretar general al NATO, ca o răsplată pentru transformarea României în paradisul educației, o garanție pentru securitatea Alianței. //
