De același autor
Programul de guvernare cu care N.-I. Ciucă s-a prezentat în fața Parlamentului cuprindea, desigur, o referință la Schengen. Acceptarea României în spațiul de liberă circulație era însă menționată în aceeași frază în care era vorba și despre aderarea la zona euro: pentru ambele – spunea limba de lemn a documentului programatic de acum un an – executivul „va continua demersurile”. Nu era precizat vreun orizont de timp. Dimpotrivă, textul sugera că e vorba despre termenul mediu sau lung, fiindcă pomenea de „luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma Spațiului Schengen și a consolidării Uniunii Economice și Monetare”. Din noiembrie 2021 până deunăzi, nici premierul, nici miniștrii care au competențe în acest dosar nu s-au sinchisit de vreunul din cele două dosare.
La începutul lunii trecute, doi pesediști din Parlamentul European – foștii miniștri D. Nica și V. Negrescu – au lansat ideea unei dezbateri la Strasbourg despre aderarea României la Schengen. Cei doi deputați propuneau, de fapt, ca noi și bulgarii, primiți în UE în 2007, să fim acceptați în Schengen în aceeași zi în care va fi inclusă Croația, țară intrată cu șase ani mai târziu decât noi în Uniune. Autoritățile de la Zagreb au primit deja biletele de acces pentru 1 ianuarie 2024. Noi și bulgarii ar trebui să urcăm din mers în aceeași garnitură.
Propunerea pesedistă a fost îmbrățișată și de grupul socialist din PE, dar și de celelalte două facțiuni parlamentare în care românii au un număr mare de deputați: PPE și Renew. Așa s-a pornit noua campanie. Una îndreptată spre publicul din țară, fiindcă să nu vă închipuiți că unui portughez sau unui maltez oarecare i-ar păsa prea mult de ambițiile lui Ciucă & Ciolacu. Legislativul european a acceptat o dezbatere în plen. Nu era prima. De mai bine de un deceniu, PE susține candidatura României. La fel și Comisia Europeană. S-au opus, de-a lungul vremii, mai multe state-membre. Între ele, mereu, Olanda. Cu argumentul că e nevoie ca justiția de la noi să funcționeze înainte ca orice cetățean să poată trece frontierele interne ale UE fără vreun control. Poziția olandeză pare să fie și acum tot asta: câtă vreme România, ca și Bulgaria, se află sub regimul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), nici vorbă de Schengen.
Deputații români din toate grupurile europene s-au întrecut în sublinierea meritelor noastre. Ei au reamintit ceea ce știe toată lumea, inclusiv deputații olandezi, și anume că, din punct de vedere tehnic, îndeplinim de ani buni cerințele. Singurii care au pomenit de chestiunea justiției au fost deputații din grupul Renew. Însă și ei au pledat pentru un soi de pact intern pentru Schengen. Un fel de horă a unirii, cu refren ușor schimbat: „Hai la Schengen cu grăbire, / să-l secăm dintr-o sorbire!”, păreau să spună Grapini și Cioloș, Mihai Tudose și Vasile Blaga. A făcut oarecum notă discordantă Rareș Bogdan. Cu patosul pe care-l avea acum câțiva ani în PE Vadim Tudor, fostul jurnalist devenit eurodeputat a amenințat UE că Bucureștiul va declanșa o criză alimentară, dacă nu suntem în fine acceptați în zona Schengen.
Ce-i drept, președintele a calmat spiritele: „L-a cam luat valul”, a declarat Klaus Iohannis când un ziarist l-a întrebat ce-a pățit Rareș Bogdan. Șeful statului a intervenit în dezbaterea publică cu un singur argument dintre cele auzite și-n plenul de la Strasbourg: dacă România nu va fi primită odată cu Croația, votul extremist va spori. Pe scurt: dacă olandezii nu zic „da”, AUR decolează în sondaje. E un punct de vedere naționalist: străinii sunt de vină dacă se întâmplă ceva rău. Tot Rareș Bogdan a ținut, de altfel, să sublinieze că această teză ar fi trezit stupoare între colegii săi din hemiciclul european. Nu e clar de ce: fiindcă îi dădeau dreptate ori ba.
Zilele trecute, propaganda a continuat. Au condus-o președintele și premierul, care l-au primit pe premierul olandez Mark Rutte. Acesta a venit în România ca să încurajeze soldații pe care țara sa i-a trimis la Cincu, în grupul de luptă NATO. Iohannis și Ciucă au repetat refrenul cunoscut: tehnic, suntem perfecți, deschideți-ne poarta! În ziua vizitei, s-a mai auzit o voce: una ce reproșa opoziției din USR că sabotează procesul de aderare la Schengen. Ceea ce i-a făcut pe unii să creadă că guvernul caută deja un țap ispășitor pentru eșec. Dacă până mai ieri, PSD și PNL păreau să ducă o propagandă destinată să le lipească sigla de reușita unui vechi proiect, de-acum ar putea fi vorba să caute împreună sau separat un vinovat pentru o nouă amânare. Vom ști mai multe pe 8 decembrie, când e programat Consiliul JAI, ce va avea pe agendă ambiția românilor și bulgarilor de a fi – simultan cu croații – egali cu ceilalți europeni în privința dreptului de a călători liber. //
