De același autor
Am avut, până acum, patru președinți. Nu-l pun la socoteală pe Ceaușescu. Acela a fost un dictator, nu demnitarul cel mai înalt al unei republici autentice. În 2024, suntem chemați să alegem iarăși. Cum oare ar trebui să arate cel care-și va încheia mandatul când România va marca patru decenii de la Revoluție?
Mă întreb asta după ce am lucrat cu doi dintre președinții români. Pe ceilalți doi i-am votat măcar o dată în turul decisiv. Am întâlnit mulți alți demnitari de acest rang, cât am fost secretar de stat la Externe și deputat european. Schița de portret pe care o propun mai jos este bazată pe această experiență practică. Ea folosește, pe de altă parte, „fișa postului” ce rezultă din articolele constituționale consacrate celei mai înalte demnități din statul român. Am comparat, însă, acele dispoziții cu felul în care s-au achitat de îndatoriri cei patru președinți. Și am luat în seamă ce așteptări există acum în societate. A rezultat un portret de președinte cum n-am mai avut.
Președintele nu e un dulap
Sunt peste douăzeci de articole în Constituție care privesc funcția supremă. Primul dintre ele îl definește pe președinte ca reprezentant al statului. Asta înseamnă că el vorbește în numele României. E singurul care poate face așa ceva. Și pentru a nu spune neghiobii, e musai să știe multe despre țară.
Ca să reprezinți statul, trebuie să-ți cunoști bine patria. Nu doar din cărțile de istorie. E important, desigur, să-ți știi trecutul. Așa cum a fost, cu bune și cu rele.
Dar e la fel de important să pleci urechea la societatea de azi. Să afli cum trăiește un țăran sau studentul cazat într-un cămin. De ce pleacă din țară atâția și-atâția tineri ori mai puțin tineri. În ce condiții e închis cel care a încălcat legea. Ce aspirații are o IT-istă. În ce fel își croiește viața un mecanic de locomotivă. Din ce își plătește chiria o artistă independentă. Cum face medicul gardă în spital. Ce greutăți apasă pe umerii unei mame care-și crește singură copilul. Sau ai unui căpșunar întors acasă.
E, pe scurt, obligatoriu să fii în contact cu românii din toate categoriile și straturile sociale. Altfel, nu poți încarna în fața lor statul care trebuie să lucreze pentru fiecare în parte.
Dacă nu rămâne conectat la societate, președintele riscă să fie confundat cu un obiect ori să fie coborât în regnul vegetal. Celui actual unii – chiar dintre cei care l-au susținut – îi spun „dulap”, iar alții – „ficus”. Dincolo de brutalitatea judecăților de acest fel, e clar că decepția s-a lipit de funcția prezidențială. Nu putem continua așa. Calea de urmat nu-i ușoară. Dar există. Și pornește de la firul ierbii, din viața noastră comună.
Ceaușescu simula interesul pentru popor în vizite de lucru controlate. După el, președinții au participat mai degrabă la ceremonii decât la universul cotidian al concetățenilor lor. Au tăiat panglici în loc să asculte grijile ori așteptările cetățenilor și să le transforme în politici. E, în fine, momentul ca șeful statului să plece cu adevărat urechea la semenii săi. El nu-și poate juca rolul constituțional doar cu informațiile de la SRI. Sau cu bârfele din partide.
Șeful statului rămâne cetățean
Dacă ascultă societatea, nu înseamnă că omul de la Cotroceni devine un fel de lobbist. Și că face cadou câte o lege unei persoane sau unui grup cu care a intrat în contact. A reprezenta nu-i egal cu a pune o pilă. Dimpotrivă. Poți reprezenta bine statul doar dacă ești președinte pentru toți cetățenii. Și pentru cel virtuos, și pentru cel trimis în închisoare. Și pentru cel harnic, și pentru cel leneș. Și pentru tineri, și pentru bătrâni. Și pentru majoritatea ortodoxă, și pentru minoritățile religioase. Și pentru cine vorbește în casă română, și pentru cei a căror limbă maternă e maghiara sau germana. Și pentru cel sărac, și pentru cel chivernisit. Din ce afli de la oameni, de la firme, de la șefi de instituții sau lideri de opinie, ai datoria să faci sinteza. Cu un singur reper: interesul public.
De altfel, cine este ales președinte rămâne cetățean. Primul dintre toți, dar cetățean. Iar pentru a nu uita asta, ar fi bine să locuiască acolo unde locuia și înainte de a fi ales. Să circule cu metroul și cu avioane de linie. Să meargă la teatru și la cumpărături, ca orice muritor de rând.Îi reprezinți bine pe cetățeni din mijlocul lor, nu de undeva de deasupra tuturor capetelor.
Doar așa aperi în mod credibil valori politice esențiale.În primul rând, statul de drept, adică guvernarea legilor, nu a persoanelor.Apoi, democrația, adică regimul în care majoritatea hotărăște, dar în care statul protejează minoritățile, de orice fel ar fi ele.În fine, demnitatea persoanei, adică libertățile de a munci, de a călători, de a te asocia cu alții, de a studia, de a crede sau nu.
E musai să garanteze atributele esențiale ale statului
Președintele este – conform Constituției – garantul a trei atribute ale statului: independența, unitatea și integritatea teritorială.
Independența am câștigat-o acum un secol și jumătate. Ea e consfințită internațional și a fost mult consolidată de integrarea noastră europeană. În pofida a ceea ce afirmă suveraniștii, tratatele care ne leagă de celelalte state-membre ale UE sunt o ancoră solidă pentru independența României. Cine ar lovi în aceasta ar întâlni un zid: solidaritatea celorlalți 26 de europeni. Calitatea democrației este o resursă la fel de importantă pentru un stat independent. Dacă nu guvernează cu adevărat majoritatea, statul e fragil, adică ajunge să depindă de un altul sau de mila internațională. Domnia legii îi obligă pe cei care dețin la un moment dat puterea să o folosească pentru interesul general, nu pentru tabăra proprie. Un președinte responsabil este, de aceea, vigilent ca nu cumva majoritatea să fie oligarhică ori interesul public să fie trădat pentru unul egoist.
Unitatea statului nu e o abstracție. Ci suma identităților individuale, locale și regionale. Președintele are în această privință o obligație. Să se asigure că libertățile fiecărei persoane sunt respectate, că autonomia locală e efectivă, iar spiritul fiecărei regiuni – protejat. Pentru ca niciun drept individual să nu fie călcat în picioare, șeful statului ar trebui să consulte regulat – de pildă, o dată pe lună – Avocatul Poporului. Nimic nu-l împiedică să ia apărarea celor nedreptățiți. El are obligația să intervină dacă subsidiaritatea e disprețuită, iar guvernul îndrăznește să se substituie primarilor sau consiliilor județene. Pe de altă parte, identitatea regională ar câștiga dacă actualele regiuni de dezvoltare ar fi transformate. Ele există azi pe hârtie. Dacă mâine ar deveni un nivel administrativ real, ar accesa fonduri europene. Și ar reconstrui dezvoltarea țării dincolo de orizontul unei primării sau al unui județ. Nu avem nevoie de reînființarea unor județe, cum visează nostalgicii celor 72 de entități interbelice. Ne trebuie, în schimb, regiuni veritabile. Cu consilii regionale și cu președinți de regiune aleși direct de cetățeni. Sau măcar indirect, printr-un vot dat de către membrii consiliilor județene din cuprinsul fiecăreia.
Integritatea teritorială e apărată de armata română și, din 2004 încoace, de armatele aliate. De altfel, ca membri NATO, furnizăm noi înșine securitate în plan internațional. O putem face folosind Capabilitatea Operațională deplină a sistemului balistic de apărare anti-rachetă. Se cuvine să punem la dispoziția Alianței nu doar militari curajoși, ci și expertiză românească. De pildă, în gestionarea riscurilor din sfera cibernetică. Sau în lupta contra terorismului. Bucureștiul ar putea să fie gazda unui dialog anual UE-NATO dedicat securității Europei. Dincolo de dimensiunea strict militară, integritatea teritorială are o dimensiune economică. Este mai sigur teritoriul care produce bunăstare decât cel care dormitează în sărăcie.
CSAT e pentru apărare, nu pentru guvernare
Asta nu înseamnă că o instituție precum Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) ar trebui transformată într-una de guvernare, care să dubleze cabinetul de la Palatul Victoria. S-a mai întâmplat și nu e bine să se mai repete. CSAT trebuie să rămână forul în care apărarea e unicul subiect pe agendă. Folosirea CSAT pentru a lupta cu corupția sau pentru a controla deciziile primului ministru, ca să luăm doar două exemple, este o extindere nepermisă a mandatului. Corupția este pedepsită în tribunale, nu în palatul prezidențial. Iar deciziile guvernului sunt dezbătute și cenzurate în Camere, nu în CSAT.
Președintele nu are voie să uite nicio clipă că este comandantul forțelor armate. De aceea, starea de pregătire a acestora, modul cum își realizează ele misiunile, riscurile unor conflicte ori cooperarea în cadrul NATO nu pot lipsi de pe agenda CSAT. Periodicitatea reuniunilor ar merita să fie respectată cu strictețe. Ca la armată! Bugetul Apărării va fi în anii următori un subiect extrem de sensibil. Este nevoie, de aceea, de o abordare consensuală în societatea politică.
Rolul nostru în NATO poate spori. Și din perspectivă militară, și din perspectivă politică. E necesar ca șeful statului să încurajeze carierele militarilor instruiți, patrioți, conectați la realitatea tactică și strategică de azi, onești. Ar trebui ca niciodată să nu mai ajungă șef de stat major vreun extremist nătâng sau vreun plagiator posac. Țara are mulți generali bravi și deștepți.
Directorii serviciilor de informații sunt actori cheie în CSAT. Dacă aș fi președinte, aș numi în fruntea acestor servicii profesioniști din sânul lor. Sau, în orice caz, personalități care nu au aparținut vreunuia din partidele de la guvernare. Nu-i normal ca asupra unor asemenea servicii să planeze vreo suspiciune de imixtiune politică. E absolut necesară, pe de altă parte, reformarea instituțiilor care pregătesc ofițerii de informații. Am în vedere inclusiv eliminarea delictelor de furt intelectual din cultura organizațională a școlilor care formează asemenea ofițeri.
Pe de altă parte, președintele are datoria să vegheze ca activitățile acestor servicii să fie supuse unui scrutin parlamentar efectiv. Într-o democrație liberală, nu serviciile controlează deputații și senatorii, ci aceștia controlează modul cum ele își fac datoria. Iar dacă va vedea că unii își depășesc atribuțiile, iar alții nu și le exercită, omul de la Cotroceni trebuie să acționeze. Prompt, nu când își scrie memoriile. Fiindcă el lucrează pentru cetățenii care trăiesc azi, nu pentru cei care vor citi manuale politice peste nu se știe câți ani. Operativitatea nu e o calitate monopolizată de servicii, ea e disponibilă orișicui.
Când e război, nu-i bine să te conducă un prostănac
Trăim vremuri în care războiul nu mai este doar o pagină din cartea de istorie. Ci o parte a unui prezent îngrijorător. Așa că ne trebuie un președinte capabil să decidă dacă și când e nevoie de mobilizare. Sau de stare de asediu. Nu poți lăsa asemenea hotărâri pe mâna unui fricos, a unui corupt sau – și mai rău! – pe mâna unui prostănac.
Lumea nu e bântuită azi doar de război. Ci și de molime ori catastrofe. E musai ca șeful statului să înțeleagă dacă și când e nevoie de stare de urgență. Și cum anume e ea gestionată astfel încât să nu trezească iritare, ci sentimentul că fiecare cetățean este protejat. Acesta e interesul public suprem.
Restul articolului poate fi citit în volumul Cristian Preda, Ciprian Mihali, Sorin Ioniță, Ce vrem de la președintele țării? Ghid civic pentru alegătorii români, prefață de Andrei Pleșu, Humanitas, București, 2024.
 - Copy.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/06/Karol Nawrocki polonia.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/05/Foto Laura Stefan.jpg)
Comentarii 28
Eleonora Darzu - 02-07-2024
Părerea mea : Sunteți cel mai indicat candidat la președenția României. Va rog candidați ca independent.
RăspundeEmil - 06-15-2023
Petrov turnătorul, sau Tante Nutzi, pe afișul electoral al căreia nu ați scăpat ocazia să apăreți, presupun că se încadrau perfect în tipologia de mai sus. No offence.
RăspundeLiviu Petre - 05-23-2023
Domnule Esop, parcă mi-ați citit gândurile. O mai spun eu inca o dată, in locul Dv. : "Presedintele Iohannis este ,de departe, cel mai bun Sef de Stat pe care Romania l-a avut vreodata."
RăspundeMarius Bâzu - 05-22-2023
Un text foarte bun, bine construit si bine scris! Felicitari, domnule Cristian Preda! Sigur, sunt unele detalii cu care nu sunt de acord, dar nu asta e important. Meritul cel mai mare e ca textul lanseaza o dezbatere foarte necesara! Din pacate, teama mi-e ca dupa ce vom cadea de acord cu „fisa postului”, cel ales in 2024 va fi extrem de departe de ea. Dar si asta ar fi un rezultat interesant pentru ca vom avea o referinta la care sa ne raportam. Si poate ca in 2029 situatia se va schimba!
RăspundeMarius Bâzu - 05-21-2023
Un text foarte bun, bine construit si bine scris! Felicitari, domnule Cristian Preda! Sigur, sunt unele detalii cu care nu sunt de acord, dar nu asta e important. Meritul cel mai mare e ca textul lanseaza o dezbatere foarte necesara! Din pacate, teama mi-e ca dupa ce vom cadea de acord cu „fisa postului”, cel ales in 2024 va fi extrem de departe de ea. Dar si asta ar fi un rezultat interesant pentru ca vom avea o referinta la care sa ne raportam. Si poate ca in 2029 situatia se va schimba!
RăspundeIoan Vlad Nicolau - 05-20-2023
Deziluzionant articol! Fiindcă ziceţi dumneavoastră pe undeva chiar la început: “Am comparat, însă, acele dispoziții cu felul în care s-au achitat de îndatoriri cei patru președinți. (cei de după loviluţie) Și am luat în seamă ce așteptări există acum în societate. Iată ce a rezultat:” După care urmează un lung pomelnic de calităţi pe care ar trebui să le aibă în conceptul dumneavoastră un Preşedinte ideal. Să fie băiat bun, să nu fie “dulap” dar nici “noptieră”, să fie cinstit, corect, să bea lapte, să fie atent la dorinţele populaţiei, dar şi la nevoile ţării, să nu-şi bage nasul acolo unde nu-i fierbe oala, dar….. în acelaşi timp să-şi exercite prerogativele fără compromise şi fără drept de apel…., înfine…., ce mai tura vura, să fie ideal! “Words,words,words!”(Sheakespeare. Hamlet către Polonius) Dar….., înafară de bla, blaul dominant, nici un cuvânt sau vreo biată vorbă stricată referitoare la studiul comparativ între cei patru Preşedinţi ce au urmat “iepocei”, promis cititorului la început! De altfel……, de fapt şi de drept, fie vorba-ntre noi, după Ghiţă şi Nicolae au urmat la conducerea României nu patru, ci numai trei “aleşi“ pe bune. Nu patru! Că primul…. n-a fost ales, ci a fost impus printr-o lovitură de stat. După aia……, adica după lovitură, s-a ales singur! Bine-nţeles cu ajutorul “pretinuţului” de la răsărit care ordonase lovitura şi a “Securităţii” care o executase! Acuma, având în vedere că dumneavoastră după propria spusă “aţi servit” doi “Prăşădinţi”, nu ştiu pe care şi nici dacă cei doi din trei, sau din…. patru. Şi nici dacă pe ceilalţi doi numai ia-ţi “ales”, fără să-i fi şi “servit”. Dar… nota bene! Ca să fie clar! Pe aceştia oricum ia-ţi ales! Şi nu aşaaaa ca alegător oarecare, ci numa-n turul “decisiv”!? Adica cred c-am priceput! I-aţi ales “decisiv” de pe un post important şi ca factor determinant.….., nu ca un oarecare Mitică Caft din Matache Măcelaru! Şi toate astea nu le ştiu, nu fiindcă nu ar fi fost interesant de ştiut pentru publicul cititor şi pentru mine, dar, fiindcă asta aţi lăst-o deoparte. Dar oricum şi orice s-ar zice, ocupând sub doi din Preşedinţii României posturi înalte de tip Secretar de Stat la “Externe” şi mai apoi Deputat European, aţi avut fericita ocazie de a vă afla o vreme în miezul lucrurilor, deci de a fi fost mult mai bine informat decât o giurumea oarecare, Gică şăf de aprozar sau Mitică şăful depozitului de lemne dân Puişor. De aceea mă mir că un om ca dumneavoastră care a ocupat în România sub doi dintre Preşedinţii ei (nu ştiu care) posturi foarte importante, iar pe ceilalţi doi i-aţi ales “decisiv”, după ce promite o analiză comparativă a unei extrem de interesante perioade istorice cu diferenţele şi deosebirile între politica, maniera şi stilul de conducere a celor patru, mă rog. Nu patru, dar măcar trei, în loc să etaleze interesanta comparaţie, se pierde într-o lungă şi iertat să-mi fie….plicticoasă înşiruire a ce calităţi ar trebui să aibă preşedintele ideal al unei ţări în conceptul dumneavoastră propriu şi personal, fără măcar a mai aminti în prezentare nici un cuvânt despre promisiunea iniţială făcută publicului cititor, acea de a face un studiu comparativ asupra personalităţii şi stilului conducerii celor patru……, adica pardon…., trei Preşedinţi români de după loviluţie, a realizărilor şi a nereuşitelor lor etc. Deaceea spuneam eu la începutul comentariului meu că polologhia, înşirată de dumneavoastră, pentru mine cel puţin, dar probabil şi pentru alţii, nu poate fi calificată decât drept deziluzionantă! Păcat! Şi apropos fiindcă tot aduserăţi vorba despre calităţile pe care ar trebui să le aibă un Preşedinte al României, adica să fie “Un președinte harnic, moderat și darnic” Cam cine credeţi dumneavoastră că s-ar potrivi să fie ales ca Preşedinte al României din cei ce populează astăzi bogata menajerie a politicii româneşti actuale? Fiindcă nu cred eu să vă fi obosit a bate şeaua ca să-nţeleagă iapa de-a lungul şi de-a latul mult prea amplului articol! Am eu aşa o presimţire, că dacă m-ar ruga cineva, aş putea să spun cam pe cine ar cădea leapşa dacă ar fi să-l alegeţi dumneavoastră din nou “decisiv”, tot aşa cum i-aţi ales şi pe ceilalţi doi “Prăşădinţi” din trecutul nu prea îndepărtat. Păi nu? Băiat gigea sunteţi, de hârşit cu politica naţională….., ce să mai vorbim? Ca să nici nu mai pomenim de aia internaţională pe care aţi sorbit-o odată cu laptele de la măicuţa. Cinstit până la Dumnezeu, iarăşi fără nicio îndoială, iar cât priveşte iubirea de patrie şi popor, astea-s cele mai mari iubiri pe care le-aţi avut în viaţă, înafara credinţei faţă de…. A tot Puternicul! Păi? N-am dreptate? Cu studiul comparativ n-aţi prea nimerit-o! Dar poate cu…..alegerile? Încercarea moarte n-are! Mai ales că vorba dumneavoastră, pentru ca să fii Preşedinte al României trebuie să ştii forte multe şi foarte bine despre ţară şi populaţia ei ca să nu rişti de a spune sau a face neghiobii. Aşa cum o face ultimul dintre pomeniţi. Adicaaaa…. am cam înţeles! Succes tov-ule! Şii nu vă faceţi gânduri! N-o să mă-ntrebe nimeni!
RăspundeAndronache Sorin - 05-19-2023
Vă mulțumesc pentru răspuns domnule Cristian Preda, dar este incomplet... La ce unitate, la ce ar mă v-ați satisfăcut stagiul militar și ce grad militar aveți în rezervă? Unde vă aflați și ce ați făcut în zilele Revoluției? A fost moral să-i contestați cea de a treia candidatură la Președenție a domnului Ion Iliescu?
RăspundeCristian Preda - 05-17-2023
Ion Florea: județele trebuie menținute, dar regiunile ar avea un rol diferit, construind proiecte de dezvoltare așa cum se întâmplă în întreaga Europa. Care nu s-a dezintegrat, ci dimpotrivă: s-a unificat!
RăspundeCristian Preda - 05-17-2023
esop: suntem în dezacord, dar vă mulțumesc pentru comentariu!
RăspundeCristian Preda - 05-17-2023
Ion: nu am activat la Ștefan Gheorghiu. În 1989 eram student și pregăteam o licență de filosofia Renașterii. Pe care am transformat-o într-un DEA la Sorbona susținut în toamna lui 1991. Vi-l dau să-l citiți, dacă vă interesează perioada.
RăspundeCristian Preda - 05-17-2023
Liviu Paul Lazar: și eu îl simpatizez foarte mult pe Ilie Bolojan.
RăspundeCristian Preda - 05-17-2023
Gică Goldan: mulțumesc pentru simpatia arătată! Nu am scris textul ca să anunț o candidatură, ci ca să stârnesc o dezbatere. Dacă ea va avea loc, vom avea și candidatul care să nu fie ales doar ca „cel mai mic rău”.
RăspundeCristian Preda - 05-17-2023
Daniel Barbu: nu e vis, e un program de acțiune cât se poate de concret.
RăspundeCristian Preda - 05-17-2023
Andronache Sorin: da, mi-am făcut stagiul militar, alături de colegii TR-iști de la filosofie, istorie și arte din București, între toamna lui 1985 și vara lui 1986. În Decembrie 1989, eram student, pregăteam o licență despre Nicolaus Cusanus.
RăspundeCodrean - 05-17-2023
Grea treaba ! cine se baga ? Constient de uriasa raspundere, de calitatile/abilitatile necesare... Raman la ideea ca un presedinte trebuie sa fie reprezentantul unui curent de opinie format din personalitati de prim plan, animate doar de ideea slujirii, cu pregatire si competente probate ! Cum nu vad, actualmente, vre-un partid politic capabil sa coaguleze un asemenea nucleu... Deie Domnul sa ma insel....
RăspundeAndronache Sorin - 05-17-2023
Dumneavoastră ce credeți?
RăspundeIon - 05-17-2023
Toti presedintii nostri au avut proiecte pentru hotii lor, nu pentru romani si Romania.
RăspundeAlina-Diana Pavel - 05-15-2023
@Adronache Sorin. De ce sunt importante intrebarile dvs?
RăspundeAndronache Sorin - 05-14-2023
Domnule Cristian Preda vreau să vă pun câteva întrebări :1.V-ați satisfăcut stagiul militar? 2. Dacă da, în ce perioadă și la ce armă? 3.Unde era-ți la Revoluție și ce ați făcut pentru a o sprijini?
RăspundeDaniel Barbu - 05-14-2023
Un vis frumos, dar nu imposibil de realizat ! Să nu uităm că și cei ce aleg,nu sunt departe de politicienii pe care îi aleg !
RăspundeGica Goldan - 05-14-2023
Ar trebui sa candidati si sa faceti din acest articol, un program al domniei voastre, evident, ceva mai sintetic. Ca sa nu punem la incercarea rabdarea romanilor, stim ca nu prea au obiceiul cititului. Mai mult cu televizorul. De acord cu tot ceia ce sustineti, o multime de lucruri bune si foarte bune, esentiale ar fi sanatatea si educatia. Un cetatean sanatos si educat va fi mereu liber. Daca ati trimite o copie fiecarui parlamentar, sunt sigur ca foarte putini ar avea curiozitatea de a citi pana la capat, si tot la fel de putini ar fi de acord. Oricum, daca presedintele Romaniei viitoare, ar face macar jumatate din ce ati scris in articol, mi se pare ca ar fi un presedinte grozav.
RăspundeLiviu Paul Lazar - 05-14-2023
Foarte buna analiza a presedintelui ideal insa, care e acea persoana, care poate intruni majoritatea punctelor mai sus enumerate?? Eu personal vad doar unul, Ilie Bolojan, dar nu stiu daca are in vedere o asemenea candidatura, daca PNL il poate lua in considerare? Dreapta politicii ne-a dezamagit, prin aducerea PSD la guvernare, ca atare, vad destul de mult scepticism in randul alegatorilor de dreapta. In afara lui Bolojan, nu vad nicio alta personalitate politica cu sanse sa readuca speranta in randul oamenilor.
RăspundeStănică Ambrinoc - 05-13-2023
O sinteză foarte bună, felicitări !
RăspundeIon - 05-12-2023
Cred ca Stefan Gheorghiu ar fi candidatul idel, dar din pacate a murit si a ramas doar Academia de Studii Politice unde a activat domnul Preda.
Răspundeesop - 05-12-2023
O prezentare ce contine exact ceea ce trebuie si ceea ce poate face un Presedinte al Romaniei zilelor noastre .Respectarea Constitutiei este ceea ce ne asteptam cu totii sa faca un Presedinte responsabil .Presedintele trebuie sa fie girantul respectarii Constitutiei Romaniei si girantul evitarii haosului acum cind ne aflam in plin razboi hibrid si nu nuumai cu Rusia devenita nostalgica dupa forma de comunism ce sustinea odinioara URSS. Persoana actualui Presedinte pare a fi descrisa ,in textul de mai sus, cu o foarte mare exactitate .Actualul sef al statului bifeaza toate casutele oferite noua spre lecturare .Sa ne aminitim .In primul mandat Presedintele natiunii reuseste sa opresca toate legile de factura iliberala ce se doreau puse in practica de repetatele guverne PSD .Presedintele opreste apartia legii ce permitea maghiarilor obtinerea autonomiei asa zisului Tinut Secuiesc lege pe care PSD deja o propunea spre a merge la vot .Presedintele reuseste sa isi invinga toti adversarii politici ,actualmente fosti sefi PSD ,USR si PNL, ce au incercat sa ii submineze prerogativele constitutioanale .In al dollea mandat Presedintele devine , prin toate deciziile anticipative , cel care ofera Romaniei o perioada de maxima stabilitate politica .Presedintel devine girantul obtinerii banilor din PNRR , devine cel care ofera dezvoltarii militare parteneriatele stiute de toata lume cu Japonia ,SUA ,Franta (aducerea batalionului aflat sub comanda francilor ce dubleza forta SUA ) si 2,5 procente din PIB spre inarmare .Presedintele numeste anticipativ in Premier General al armatei romăne si formeaza cu noul PSD o alianta nonelectorala dar care are sansa sa guverneze pina in 2032 pe masura ce PNRR ul isi extinde durata .Inarmarea fara precedent si toate deciziile Presedintelui ,luate inca din 2015, au permis Romaniei sa devina o forta militara de temut .Ca sef al statului respectarea Constitutiei a devenit litera de lege. Nici un moment Seful Statului nu a avut in fata posibilitatea de a fi scos din joc asa cum s-a intimplat cu fostul Presedinte .Cu dizolvarea Parlamentului este insa cu totul alta treaba .Parlamentarii sunt alesi de catre popor pentru un mandat fix de 4 ani mandat ce nu poate fi intrerupt de nimeni singura varianta ce ar permite asta este votul oferit personal al fiecarui parlamentar ce ar arata unanimitatea deciziei de a se produce Alegeri Anticipate ceea ce evident este imposibil de realizat .CCR a decis ca toate actiunile Institutiilor ce apartin Statului trebuie realizate in scopul functionarii Statului si nicidecum in scopul impidicarii acesteia .Una peste alta actualul sef de Stat a bifat si si-a respectat toate prerogativele .In situatia actuala in care razboiul bate la usa Guvernele nationale sunt obligate sa puna in practica toate deciziile comune luate la Bruxelles si NATO.Nici un guvern si nici o natiune membra a UE nu are capacitatea singulara de a rezista timpurilor .Se observa cu usurinta cum tot mai multe decizii importante , din economie si din sistemul militar, sunt luate in comun .UE se federalizeaza rapid .In paralel ,vedem cum peste tot in lume entitati statale vor sa urmeze exemplul Uniunii Europene .Presedintele Iohannis este ,de departe, cel mai bun Sef de Stat pe care Romania l-a avut vreodata.
RăspundeAlina Ion - 05-12-2023
Va multumesc pentru acest articol!
RăspundeMuntean Traian - 05-12-2023
Ati descris perfect ce calitati ar trebui sa aiba noul Presedinte al Romaniei.Eu am observat un Politician care cred CA are aceste calitati, si anume Nicu Stefanuta, Euro Parlamentar de Sibiu.
Răspundec. florea - 05-11-2023
„Ne trebuie, în schimb, regiuni veritabile. Cu consilii regionale și cu președinți de regiune aleși direct. Sau măcar indirect, de către membrii consiliilor județene din cuprinsul fiecăreia. Integritatea teritorială e apărată de armata română și, din 2004 încoace, de armatele aliate”. În momentul în care integritatea patriei atârnă de apărare armată, aceasta esete deja pusă în pericol, pusă în criză. Afirmația de mai sus a d-lui Preda mi se pare de o mare ușurătate, nechibzuită. Pentru că, înainte de orice apărare armată, integritatea țării SE ASIGURĂ prin măsuri speifice, între care și menținerea unei forme de organizare administrativ-teritoriale adecvate. Sunt pentru micșorarea numprului de unități ad-tiv - teritoriale, dar a alege președinți regionali mi se pare o invitație la dezintegrare. Deschidem cutia pandorei.
Răspunde