De același autor
of the European Left (PL). Acesta ar urma sa fie corespondentul comunist al federatiilor europene de partide deja existente, care constituie grupuri distincte in Parlamentul european, asa cum sunt Partidul Popular European (PPE), Partidul Socialistilor Europeni (PSE) sau Partidul European al Liberalilor, Democratilor si Reformatorilor (PELDR). Ce explica aceasta asociere? Nostalgia? Utopia? Nici unul dintre aceste motive: pur si simplu, comunistii au inteles ceea ce socialistii, conservatorii sau liberalii din tarile europene au inteles mai demult: si anume ca forta familiilor politice se va exprima in cativa ani in mult mai mare masura la nivel european decat la nivel national. Intentia comunistilor reiese cu claritate din faptul ca, intre cele 11 formatiuni asociate, se afla nu doar partide comuniste din mari tari europene ca Franta, Italia, Germania sau Spania, ci si unele din tari care vor intra in luna mai in Uniune, precum Cehia, Slovacia sau Estonia. Ponderea acestora in Parlamentul european va putea limita confruntarea bipolara dintre socialisti si populari. Continuatorii comunismului european si neo-comunistii din Estul care se integreaza in Europa au devenit "pragmatici".Desi se falesc la randul lor cu eticheta de "pragmatici", mostenitorii comunismului de la Bucuresti nu sunt capabili nici macar de aceasta minima proiectie politica. Ce-i drept, Nastase, Iliescu et comp. au inceput deja sa creada ca invitarea lor in Internationala Socialista le da o insemnata libertate de miscare in raporturile cu Europa. Acesta este probabil motivul pentru care ei au asezat chestiunea europeana in contexte dintre cele mai originale. Intr-adevar, daca la Berlin comunistii s-au reunit in jurul mormantului Rosei Luxemburg, in Romania, geografia simbolica a politicii a devenit infinit mai complicata. Aflat la Vaslui, presedintele Romaniei a tinut sa declare ca integrarea europeana este de mult rezolvata de... istoria acestor tinuturi: altfel spus, cu cuvintele lui Ion Iliescu: "Stefan cel Mare ne-a integrat in Europa acelor vremuri". La doar cateva zile distanta, asezat pe acest ferm teren istoric, Bogdan Niculescu-Duvaz a afirmat ca integrarea europeana nu este decisa de domnul Scheele. Purtatorul de cuvant al PSD raspundea astfel unei interventii a sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti: de fapt, Jonathan Scheele nu facuse decat sa reaminteasca insemnatatea reformei in administratie si in justitie. Era vorba, altfel spus, de reluarea unei concluzii din raportul de tara din noiembrie 2003. Intr-un an in care Romania isi propune sa incheie ultimele 8 capitole de negociere, un asemenea discurs ar fi meritat mai degraba multumiri decat tafna.
"Pragmatismul" bucurestean a atins insa culmile sale sub bagheta premierului Nastase. Liderul PSD a transformat o banala intalnire a centrului cu filialele intr-o ceremonie care a tinut pagina intai a gazetelor pret de patru zile. Convocati in capitala, liderii judeteni ai partidului de guvernamant au fost descrisi de Nastase ca "legende vii". Baronii ar fi devenit "legenda", in interpretarea lui Nastase, intrucat presa a scris prea mult despre ei. Premierul a recomandat jurnalistilor sa scrie despre tineri, despe liderii noii generatii pesediste, despre orice - numai despre baroni nu. Din doua, una: ori Nastase doreste ca, in acest fel, baronii consacrati sa fie dati uitarii, ori dimpotriva, se asteapta ca oamenii pe care i-a promovat in filiale sa devina in teritoriu la fel de influenti ca si un Mischie, un Oprisan sau un Sechelariu. Prima ipoteza trebuie respinsa: nici Nastase, nici presa nu ii pot indeparta pe "baroni". Acestia controleaza propriile domenii in mult mai mare masura decat controleaza Nastase cabinetul. Comparata cu puterea lui Oprisan in Vrancea, autoritatea lui Nastase asupra retelelor nationale paleste. Se poate, de aceea, crede ca premierul viseaza mai degraba reproducerea modelului "legendar" al baronilor in toate locurile in care acesta nu s-a impus. Problema pe care Nastase o are de rezolvat este tocmai gestionarea resurselor partizane din teritoriu: dupa ce si-a plasat in functii locale - ca secretari executivi, de pilda - oameni de incredere, Nastase trebuie sa gaseasca algoritmul repartizarii promisiunilor in teritoriu. Acest algoritm va trebui aplicat atat la alegerile locale, cat si la cele generale. Liderul PSD ar vrea ca distributia locurilor eligibile sa se faca de la centru, dar nu stie in acest moment pe ce baroni se poate baza. Iar pentru a afla, are nevoie de timp.
Iata de ce, chiar in zilele in care PSD reunea la Bucuresti liderii propriilor organizatii locale, premierul a anuntat ca, de la inceputul lui februarie, activitatea guvernului va suferi modificari: vor fi desemnati doi vice-premieri, care vor avea responsabilitatea dosarelor economice, respectiv sociale ale guvernului. Premierul ar urma sa se ocupe de integrare, de externe si de aparare. Potrivit calculului facut de Nastase, aceste trei domenii sunt susceptibile sa sporeasca prestigiul si increderea in liderul PSD. Premierul mizeaza pe buna impresie pe care o va crea asupra publicului intrarea oficiala in NATO, pe seductia pe care o exercita, din 1990 incoace, orice mandat la Externe si, in fine, pe o reusita in incheierea negocierilor cu UE. Daca primele doua mijloace pot tine de orizontul legendei, in schimb, negocierea cu Uniunea refuza aproximatia si iresponsabilitatea. Departe de a fi legende vii, baronii sunt obstacolul intrarii in Europa. Fie si pentru ca, in locurile in care "domnesc", ei blocheaza refacerea administratiei publice si impartirea dreptatii.
