Sondaj IPP/Gallup

Cristian Preda 28.10.2003

De același autor

Saptamana trecuta, Institutul de Politici Publice a prezentat datele unei cercetari realizate impreuna cu Gallup Romania. Sondajul pune in evidenta cateva orientari ale publicului in privinta perceptiei minoritatilor, dar si mai multe optiuni electorale, demne de interes la aproape 3 ani de la ultimele alegeri generale:

Este vorba mai intai despre lipsa profunda de incredere in liderii politici consacrati de postcomunism: intr-adevar, nici unul dintre politicienii listati nu are o cota de incredere (multa, foarte multa, totala) peste 50%! Potentialul de crestere este serios afectat pentru lideri ca Markó Béla (76,4% cota de neincredere), Gh. Funar (72%), Adrian Paunescu (70%), Vadim Tudor si Madalin Voicu (circa 66% fiecare), Ion Iliescu, Adrian Nastase, Theodor Stolojan sau Traian Basescu, care au cote de incredere multa si foarte multa, in ordinea citata, de 31,3%, 28,9%, 27,3 si, respectiv, 23,5%. Comparatia cu un personaj care nu are un angajament partizan - patriarhul Teoctist are o cota de incredere de 42,5% - sugereaza faptul ca optiunea politica a erodat puternic liderii. Simpatizat de o cincime din respondentii sondajului, Corneliu Vadim Tudor are parte de un profil contrastat: principalele trei trasaturi care ii sunt atribuite profileaza un contur care combina doua atribute negative (xenofobia si intoleranta - 17,7% si demagogia - 14,7%) si unul pozitiv (corectitudinea si sinceritatea - 15,6%). De altfel, dintre cele 11 atribute cu cote cat de cat semnificative (peste 7%), sapte sunt negative si 4 pozitive.

Daca increderea scazuta in lideri vehiculeaza poate o anumita dorinta de reinnoire a scenei politice, in schimb neincrederea in institutii blocheaza reconfigurarea politicului. Cele doua forme esentiale de mobilizare ale cetatenilor - cea partizana si cea sindicala - au parte de cote foarte joase de incredere: doar 9,3% dintre subiecti au incredere in partidele politice si doar 13,6% in sindicate. Daca increderea in Presedintie este practic aceeasi cu increderea in actualul presedinte (31,5%, respectiv 31,9%), in schimb mult mai ingrijoratoare este perceptia celor trei puteri: Parlamentul e o institutie de incredere pentru 15,8% dintre subiecti, justitia pentru 22%, iar executivul pentru 22,8%. Foarte diferite ca institutii de cele deja citate, armata si Biserica se bucura in continuare de un suport public insemnat: surprinde mai ales cazul Bisericii, intrucat cota de incredere de 77,3% se suprapune peste o populatie din care doar un sfert merge o data pe saptamana la biserica, peste jumatate din respondenti fiind atasati in schimb de ceremonialul marilor sarbatori sau nefrecventand decat rar spatiul sacru.

Identificarea formatiunilor extremiste de catre cei 30% respondenti care cred in existenta sa in Romania este relevanta doar pentru ca selecteaza doar doua formatiuni ca extremiste: PRM si UDMR, desi aceasta din urma este asociata din 1996, in forme multiple, la politica majoritatilor parlamentare si guvernamentale. Interzicerea organizatiilor extremiste masoara gradul de democratizare a culturii civice: doar 44% dintre subiecti raspund pozitiv la sugestia interdictiei formatiunilor aflate la extremele spectrului politic. Procentul foarte mare de non-raspunsuri in aceasta privinta atesta dezorientarea electoratului in fata fenomenului extremist. Aceasta concluzie este intarita de distributia foarte larga a identificarilor extremismului. Dintr-o perspectiva strict politica, asocierea extremismului cu persoana lui Vadim Tudor ramane foarte putin semnificativa.

Intentia de vot este afectata masiv de numarul extrem de mare de absenteisti si indecisi: circa 40% dintre respondenti. Sondajul releva ca doar cinci forte politice ar putea depasi pragul electoral: numarul partidelor reprezentate ar reproduce astfel situatia din 2000 (excludem aici PUR, desprins din coalitia care l-a purtat sub numele de Polul Social-Democrat din Romania in Parlament). Diferenta fata de situatia electorala din 2000 este aceea ca aceste cinci forte politice - PSD, PRM, PNL, PD si UDMR - ar aduna impreuna peste 95% din voturi fata de circa 83% in 2000. In conditiile mentinerii actualului sistem de vot (proportional pe lista blocata), reportarea voturilor "irosite" de formatiunile care nu reusesc sa treaca pragul ar fi mult diminuata; diminuata ar fi astfel si "prima electorala" pe care transformarea voturilor in locuri a produs-o in favoarea primului clasat.

Daca PRM pare a se fi stabilizat la cota de 20% din electorat, in schimb intentiile de vot pentru PSD sunt cu circa 10% mai mari decat voturile obtinute la scrutinul legislativ din 2000, dar si mai mici cu circa 10% decat previziunile pre-electorale din 1999-2000. O distributie a mandatelor care ar fi bazata pe aceste scoruri poate conduce, in functie de distributia teritoriala a votului, la configurarea unei majoritati simple a PSD in cele doua Camere. Pozitia hegemonica a PSD poate fi si mai mult accentuata de o schimbare a modului de scrutin, caci o logica majoritarista avantajeaza mult mai net decat una proportionalista un partid care aduna peste 40% din simpatiile populare, indiferent daca al doilea clasat are 20, 25 sau 30 la suta din simpatii. Trebuie precizat ca sondajul nu ia in seama efectele aliantei electorale PNL-PD, dar confirma deruta crestin-democrata, care este exprimata foarte sec de simpatiile pentru PNTCD (1,1%) si, respectiv, pentru Actiunea Populara (0,7%).

Optiunile prezidentiale sunt afectate de o cota si mai mare de nehotarati si absenteisti (intre 45 si 50%). Dintre cei care isi exprima optiunile, 46,9% l-ar alege pe Adrian Nastase (23,9%) si Vadim Tudor (23%). Ion Iliescu si Theodor Stolojan sunt indicati de un public cvasi-egal, de circa 18%. Actualul primar al capitalei ar obtine, in fine, 10,4%. Reunite, optiunile prezidentiale pentru Nastase si Iliescu egaleaza scorul PSD. Iesirea din cursa prezidentiala a lui Ion Iliescu contureaza in schimb o situatie delicata pentru liderul PSD Adrian Nastase, care nu ar obtine decat 33,9% din voturi, adica 10 procente mai putin decat partidul pe care-l conduce. Desi Nastase este principalul beneficiar al transferului simpatiilor spontane/directe pentru Ion Iliescu, actualul sef al guvernului nu beneficiaza totusi decat de jumatate din simpatia pentru actualul sef al statului. Sondajul nu releva ce efect ar avea anuntata desemnare a unui candidat unic al aliantei PNL-PD asupra distributiei intentiilor de vot in cursa prezidentiala. Plasarea altor candidati la cote sub 2% vadeste blocarea scenei politice la liderii a patru din cele cinci forte politice care par a fi capabile sa treaca pragul actual de 5%: reprezentantii celei de-a cincea formatiuni - UDMR - obtin scoruri mai mult decat modeste, indiferent ca este vorba despre fostul candidat prezidential din 1996 si 2000 (György Frunda) sau de actualul lider al Uniunii (Markó Béla).

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22