De același autor
Presa a interpretat publicarea celui de-al doilea sondaj ca un raspuns politic. Doua gazete cu o influenta publica remarcabila au ales titluri semnificative in acest sens: "Dupa sondajul CURS in mediul urban, IMAS contraataca" (Adevarul, miercuri 24 decembrie 2003, p. 10), respectiv, "Razboiul sondajelor" (Evenimentul zilei, miercuri 24 decembrie 2003, p. 7), cel de-al doilea cotidian notand, in cuprinsul articolului, ca IMAS, "condus de Alin Teodorescu, aflat in colaborare cu guvernul Nastase intr-un program al Bancii Mondiale" a publicat sondajul pentru a contrazice datele CURS, in care "Alianta PNL-PD invingea PSD-ul".
Aceste notatii sunt grabite. Ele nu fac bine nici institutiilor de sondaje, nici presei, nici partidelor. Presupunerea ca exista "razboaie" intre contractantii sondajelor nu aduce o informatie precisa; ea este, apoi, foarte putin relevanta in comparatie cu ceea ce "terenul" cercetat da la iveala. Exista, in fine, o problema de incredere: sociologii nu vor oferi date mai precise daca sunt mereu suspectati ca triseaza sau ca fac jocuri politice. Fiind parte a dispozitivului democratic din societatile de astazi, discursurile sondajelor au nevoie de increderea publicului pentru a deveni mai rafinate si mai utile cetateanului. Specialistii in sondaje incorecti trebuie sa fie, la fel ca si politicienii incapabili, eliminati de rezultatele de la urne, nu de suspiciunile generalizate. Mai utila decat negarea unora prin celelalte, ar fi considerarea datele celor doua cercetari impreuna.
Doua mi se par a fi observatiile care pot fi facute pe marginea cercetarilor CURS si IMAS. Prima dintre ele: mediul urban este diferit de esantionul national. Astfel, daca - potrivit CURS - Alianta PNL-PD are in mediul urban 35%, la nivel national ea nu are - potrivit IMAS - decat 27,1% dintre intentiile exprimate. Diferente semnificative mai apar doar in cazul PSD, care are 34% in urban si 48,2 la scara nationala. Ceilalti actori aduna simpatii comparabile: PRM 16%, respectiv 17,4; UDMR - 4% si 4,8%. Cateva intrebari se nasc in mod spontan din aceste constatari simple: optiunea mediului urban pusa in evidenta de CURS va constitui oare un soi de "semnal", care va fi urmat de electoratul national, asa cum s-a intamplat cu CDR in cursul anului 1996? Sau viitorul scrutin va marca, dimpotriva, optiuni radical diferite ale mediului urban si ale celui rural? Daca aceasta a doua ipoteza se va confirma, atunci separatia politica va fi un avantaj pentru integrarea europeana, care este marea miza a viitoarei legislaturi?
A doua observatie care merita facuta priveste relatia dintre partide si prezidentiabili. Sondajul CURS confirma ceea ce si alte cercetari au pus in evidenta, si anume ca atat Stolojan, cat si Adrian Nastase au parte de o sustinere mai slaba decat cea care se indreapta spre partidele care le vor sustine candidaturile. Aflati la egalitate in sondajul CURS - cu 29% dintre simpatii - Nastase si Stolojan ar obtine in mediul urban cu 6, respectiv cu 5 procente mai putin decat PSD si, respectiv, alianta liberalo-pedista. Situatia este interesanta din cel putin doua motive: Stolojan a obtinut la trecutul scrutin mai mult decat partidul care ii sustinea candidatura, alianta cu PD parand sa fie prea puternica pentru el; in cazul lui Nastase, care nu a mai candidat la prezidentiale, interesant este altceva, si anume faptul ca sensibilitatea politica pe care o reprezinta a fost mobilizata pana acum cu ajutorul unui prezidentiabil (Iliescu) aflat in mod constant peste scorul partidului, indiferent ca acesta s-a numit FDSN sau PDSR. Întrebarea care se pune, plecand de aici, nu este daca Stolojan sau Nastase vor recupera in 2004 diferentele fata de partidele care ii sustin. Caci in scurta istorie postdecembrista a mai existat un caz in care alegerile prezidentiale au fost castigate de o personalitate care a obtinut la urne mai putin decat formatiunea care ii sustinea candidatura: este vorba de Emil Constantinescu, care o avut in primul tur din 1996 mai putine voturi decat a obtinut la legislative CDR (in 1992, raportul a fost invers si cu toate acestea Constantinescu nu a castigat turul al doilea).
Pentru 2004, problema este alta: decalajul candidatilor Stolojan si Nastase fata de scorul propriilor partide va fi oare un avantaj pentru PRM si candidatul sau? Cercetarea IMAS - care nu coteaza optiunile prezidentiale, ci doar increderea in personalitatile politice - pare sa linisteasca spiritele ingrijorate de repetarea evolutiilor din 2000: Vadim Tudor are parte de aprecieri pozitive doar in 25,2% din public, fata de 46,6% Nastase si 35,5% Stolojan.
