De același autor
Klaus Iohannis ar fi vrut ca schimbarea de premier să se facă la timp. Trebuia să fie „sticlă”, a zis președintele. El n-a insistat niciodată și asupra celorlalte elemente ale înțelegerii făcute în noiembrie 2021. Adică asupra schimbării titularilor de la Justiție, Fonduri Europene, Transporturi și Finanțe. „Rotativa” a fost întârziată de greva din domeniul educației, încheiată în coadă de pește. Dar la timp pentru a putea organiza și examenele din școli și licee, și schimbarea de ștafetă de la Palatul Victoria, cu o întârziere rezonabilă. Adică una care să nu sugereze cumva un eșec.
Până la urmă, din ministerele ce urmau a trece de la un partid la altul, PNL a cedat doar Fondurile europene, iar PSD – doar Finanțele. Doi miniștri – penelistul I.-M. Boloș și pesedistul A. Câciu – au schimbat între ei portofoliile, deși percepția activității lor a fost diferită: primul a fost apreciat pentru franchețea declarațiilor sale privind PNRR, în vreme ce al doilea a părut să nu asume dezastrul deficitului bugetar, ajuns la 30 de miliarde. La Justiție, PNL nu l-a păstrat pe C. Predoiu, care a preluat Internele de la mult-controversatul L. Bode. Portofoliul a ajuns la A. Gorghiu, al cărei nume fusese vehiculat la un moment dat și pentru a prelua Externele. Acestea au ajuns pe mâna unei consiliere prezidențiale pe nume L. Odobescu, care devine a treia femeie – după A. Pauker și R. Mănescu – ce ocupă fotoliul din Aleea Alexandru. Titularul de la Energie a fost schimbat și el, cu ambițiosul S. Burduja. PSD a operat și el modificări. I-a abandonat pe P. Daea, prea pitoresc pentru crizele din agricultura europeană de azi, ca și pe foarte discretul F. Spătaru, de la Economie: în locul lor au ajuns în guvern F.I. Barbu, care conducea comisia de agricultură din Senat, și R. Oprea, care mai fusese ministru pentru mediul de afaceri în guvernul Dăncilă.
Marea noutate e însă alta, și anume eliminarea UDMR din guvern. Rațiunea principală pare să fi fost dorința PNL, dar și a PSD, de a avea un număr cât mai mare de ministere. M. Ciolacu a eliminat două din schema cu care a funcționat cabinetul lui N.I. Ciucă – Sportul și, respectiv, Turismul –, dar excluderea udemeriștilor face ca peneliștii să fi ajuns la zece portofolii (față de opt câte aveau până acum), iar pesediștii să rămână cu zece (în condițiile în care ar fi avut doar opt dacă UDMR rămânea la Palatul Victoria). Mediul și Dezvoltarea, pe care le gestionaseră doi membri UDMR, au încăput pe mâinile unor peneliști. S-au mai făcut două schimburi de portofolii, ce nu fuseseră prevăzute în protocolul din 2021 și pe care nu le-a explicat nimeni: Cultura a trecut de la PSD la PNL, mai exact la R. Turcan, iar Digitalizarea – de la PNL la PSD, care a încredințat fotoliul ministerial unui sociolog care și-a făcut doctoratul la București, în timp ce era purtătorul de cuvânt al președintelui CJ Bistrița-Năsăud.
După cum se vede, „rotativa” a adus numeroase schimbări ce nu fuseseră prevăzute în protocolul de acum 18 luni. Totul a fost declanșat – să nu uităm asta! – de dorința lui S. Grindeanu de a rămâne în guvern în fotoliul pe care promisese că-l cedează. Din clipa când înțelegerea inițială a fost schimbată într-o privință, ea a putut fi modificată în multe altele. Comportamentul ipocrit al PSD a făcut ca scorul acestei formațiuni să scadă. Într‑un sondaj realizat, la comanda USR, de firma The Center și dat publicității în ziua în care M. Ciolacu prelua șefia guvernului, pesediștii apar cu 28%, în scădere cu trei procente față de luna anterioară. Peneliștii stau și mai prost: au doar 18%. Ceea ce înseamnă că, în momentul „rotativei”, eliminând UDMR, partidele guvernamentale nu mai dețin majoritatea în opinia publică.
De altfel, PNL pare să fi pierdut și locul al doilea, pe care l-a ocupat de la ultimele alegeri legislative încoace. Acolo se află acum AUR, în creștere semnificativă: G. Simion & co. sunt creditați cu 22%, mai mult decât a obținut PRM în 2000. Singura veste bună e că a început să crească și opoziția democratică reprezentată de USR. Într-un congres ținut la sfârșitul săptămânii trecute, C. Drulă a anunțat că partidul pe care-l conduce va alcătui un pol liberal-popular, împreună cu Partidul Mișcarea Populară și cu Forța Dreptei. Semnificativă a fost prezența la reuniunea useriștilor a lui Hunor Kelemen. „Bine v-am găsit după aterizarea noastră forțată. Voi cunoașteți sentimentul”, a declarat liderul UDMR. Apele încep să se învolbure în politica românească. Ideea că „rotativa” aduce stabilitate și previzibilitate este, de fapt, o iluzie. Ambalată convenabil de presa dirijată din birourile de comunicare ale PSD și PNL, dar foarte diferită de realitatea opiniilor. //
