De același autor
Partidele din Guvern au mai multe dispute. Cea mai amplă și mai tensionată privește schimbarea protocolului lor de colaborare după ce Nicolae Ciucă va ceda fotoliul de premier lui Marcel Ciolacu. O alta privește politicile publice: de pildă, forma legilor Educației – care nu a fost dezvăluită publicului, ci doar partidelor – îi nemulțumește pe pesediști. De curând, și calendarul electoral îi împarte pe guvernanți în două tabere.
Să reamintim că în 2024 trebuie să se țină alegeri europene, locale, legislative și prezidențiale. E cel mai bogat an electoral pe care l-a cunoscut vreodată România. Scrutinul pentru PE se va ține în primăvară: data lui este fixată la nivel european și e posibil să fie aleasă chiar Ziua Europei – 9 Mai – pentru a-i chema la urne pe toți cetățenii deodată și nu, ca până acum, într-un interval de 3-4 zile, în care fiecare țară vota când hotăra ea. Pentru celelalte scrutinuri avem constrângeri legate de durata mandatelor: cel al consilierilor și al primarilor se încheie la mijlocul lui octombrie, cel al deputaților și al senatorilor, ca și cel al președintelui – pe 20 decembrie. Ceea ce înseamnă că, la fel ca până-n 2004, primul tur de la prezidențiale ar putea să se țină în duminica în care e organizat scrutinul legislativ. Și să influențeze alcătuirea majorității guvernamentale.
Național-liberalii vor să schimbe calendarul, astfel încât alegerile pentru Parlament și cele pentru autoritățile locale să se țină în aceeași zi. Opoziția e împotrivă: C. Drulă a declarat că modificarea e imorală, iar AUR – că e neconstituțională. Nici partidele aliate cu PNL nu sunt încântate: șeful PSD a anunțat că partidul său se mai gândește dacă vrea să schimbe ceva, iar liderul UDMR a observat că o comasare e imposibilă, trimițând la o decizie a CCR din ianuarie 2012.
Acea decizie releva, între altele, că sporind numărul de alegeri pe care un cetățean trebuie să le facă – în caz de comasare, fiecare alegător ar primi 6 buletine de vot – comasarea poate duce la o mărire a timpului de votare atât de însemnată, încât unii alegători ar ajunge să fie excluși de la urne. Tot atunci, CCR arăta că o comasare a localelor cu legislativele limitează dreptul de a fi ales, fiindcă un candidat la primărie care ar pierde competiția n-ar mai putea să participe la parlamentare, dacă ele sunt ținute în aceeași zi. Judecătorii Curții Constituționale adăugau că legea comasării era neconstituțională și fiindcă modifica durata mandatelor în timpul exercitării lor- le prelungea pe unele într-o situație care nu era una de excepție.
Decizia din 2012 a fost rezultatul unei contestații depuse de PNL și PSD, care se opuneau guvernului Boc, ce cuprindea și miniștri udemeriști. Între peneliștii contestatari ai comasării se aflau atunci Alina Gorghiu și Ionuț Stroe. Prima cere acum comasare, afirmând că nu vrea să-l obosească prea tare pe cetățean, chemându-l de prea multe ori la secția de votare. Al doilea a găsit un alt motiv: dacă s-ar ține la termen, alegerile n-ar mai fi „fluente”, iar participarea ar scădea. Dincolo de faptul că diverși membri ai PNL susțin acum ceea ce refuzau cu un deceniu în urmă, care e rațiunea politică a propunerii?
Teza îmbrățișată de partidul lui Ciucă e simplă: dacă localele se țin înainte de legislative, primarii PNL nu vor mobiliza alegătorii pentru colegii lor care au ambiția unui mandat parlamentar. Dacă te-ai văzut cu sacii-n căruță, stai acasă și-ți savurezi succesul – iată cea mai nouă teorie național-liberală. Ea e bazată pe o constatare: în 2020, de la locale la legislative, PNL a pierdut circa nouă procente la urne. Și pesediștii au pierdut șase la sută, dar nu se lamentează precum aliații lor din guvern.
Discursul penelist despre comasare spune două lucruri importante despre partid. Primo: liderii de la centru nu au încredere în colegii lor din teritoriu, de la baza partidului, sugerând că PNL e mai degrabă un mozaic de interese locale decât un întreg coeziv. Secundo: la anul, pentru a strânge voturi la parlamentare, ei ar miza mai degrabă pe candidații pentru primărie și consilii decât pe un prezidențiabil puternic. E și un fel de a mărturisi că nu pun mare preț pe candidatura lui Nicolae Ciucă pentru fotoliul de la Cotroceni... //
