De același autor
Numirea liderului PSD în fruntea guvernului n-a fost făcută în ziua când fusese stabilită declanșarea „rotativei”. A fost amânată până la oprirea grevei profesorilor. Întârzierea a avut o consecință politică importantă. A creat impresia că M. Ciolacu nu vrea să-și asume o mediere într-o situație de criză, ci preferă să aterizeze lin pe o pistă eliberată de alții.
Au urmat câteva amânări semnificative. Cea mai însemnată este cea privitoare la deficitul bugetar. Despre care se discută din aprilie încoace. „Gaura din buget” a devenit expresia la modă a vocabularului politic românesc. După preluarea mandatului, primul dintre pesediști nu a fost capabil să definească o soluție clară pentru a diminua deficitul.
Au fost scurse în presă diverse variante. Taxe noi – de pildă, pentru proprietari. Ori modificare majoră de impozit pentru firme, pornind de la cifra de afaceri, nu de la profit. Sau scăderi de personal etc. etc. Soluții care au fost contestate de cei care ar fi trebuit să ofere ceva clar. La un moment dat, gazetele au anunțat că Parlamentul va fi chemat din vacanță pentru a tranșa. După care ideea a fost abandonată. Cererilor Opoziției democratice nu li s-a răspuns. Apoi, premierul a amenințat cu plecarea din funcție: ori votați ce propun – dar nu știm ce anume va propune –, ori vă las baltă.
Zilele trecute, strategia s-a schimbat: nu facem nimic, a anunțat guvernul, până nu obținem OK-ul de la Bruxelles. Mai exact, până ce oficialii europeni nu acceptă o sporire a deficitului de la 4,4%, cât se angajase executivul pentru 2023, la 5,5%. Mai mulți miniștri au fost trimiși la Comisia Europeană, ca să smulgă un acord. Ciolacu însuși a luat avionul, însoțit și de Ciucă, fără a obține deocamdată nimic.
Comisia așteaptă, la fel ca orice cetățean român rațional, decizii efective. Nu vorbe despre ele. Doar că strategia lui M. Ciolacu pare să fie alta. O ilustrează lupta cu prețurile la alimente de bază. E una dintre temele insistent pomenite în prima lună și jumătate de mandat. Rezultatul e ridicol: premierul a convins câteva rețele de magazine să scadă prețurile la o mână de produse. Efectul n-a fost resimțit, conform sondajelor, decât de un număr infim de persoane. Pare să fie clar că M. Ciolacu se bazează pe publicul care crede și azi că pensiile au fost tăiate în 2009. De altfel, la un moment dat, premierul a declarat: „A sosit vremea să trecem de la fapte la vorbe”. Gura păcătosului adevăr grăiește...
Din punctul de vedere al comportamentului politic, premierul îl copiază pe predecesorul său. Într-adevăr, dacă N. Ciucă blocase alegerea unui președinte al Senatului după debarcarea lui Florin Cîțu, Marcel Ciolacu a blocat și el numirea unui președinte la Camera deputaților, după ce el însuși a abandonat postul, ca să vină la Palatul Victoria. Îi ține locul un interimar. PSD confirmă disprețul față de Parlament pe care-l vădea și PNL.
Nu e nouă nici modalitatea de a folosi funcția de premier pentru a dicta în partid. Ca și Ciucă, actualul prim-ministru folosește autoritatea pe care i-o dă șefia guvernului pentru a reașeza relații din PSD. A profitat de crizele ivite. Cea mai spectaculoasă „mutare” e decapitarea Gabrielei Firea, aruncată în brațele lui D. Voiculescu, după scandalul azilelor de bătrâni din Voluntari. Pe de altă parte, Ciolacu încearcă să readucă în PSD foste vedete. L-a cooptat deja pe Victor Ponta în aparatul guvernamental, pregătind astfel fuziunea PSD cu Pro România.
Toate acestea s-au petrecut în săptămânile în care țara a fost bulversată de drame, fiindcă dezvăluirea terorii din azile nu a fost, din nefericire, singura. O femeie a născut pe trotuarul din fața spitalului, o alta a murit într-o maternitate fiindcă nu a fost tratată cum se cuvenea, doi tineri au fost uciși de un șofer drogat, alte două persoane au pierit după explozia unei cisterne GPL care funcționa fără autorizație. Statul nu e capabil să garanteze siguranța persoanei, deși acesta e atributul său esențial. Iar noul prim-ministru pare depășit de mandatul care i-a fost încredințat. //
