De același autor
Mare filosofie sa proiectezi un asemenea stand! Iei niste carti din tara, mai cumperi niste rafturi demontabile, ca sa ai pe ce le expune. O masa si niste scaune s-ar gasi ele, daca e nevoie. Ce sa ne agitam, ca tot nu se omoara lumea dupa literatura romana. Cam asta e gandirea functionarului din Ministerul Culturii cand e vorba de targuri internationale de carte. Pe el il intereseaza sa ajunga pe ultima lista, cea absolut sigura, a participantilor carora li se platesc drumul, cazarea si diurna. Pentru asta se agita si da telefoane pe unde stie. Pune contrapile in calea altor amatori din minister, se intereseaza care mai sunt preturile din orasul in care e targul, isi stabileste traseele turistice obligatorii. Cartile si standul il incurca. Altfel, e perfect pregatit. Dupa care incepe marea fusereala a adunarii cartilor de la edituri, cu telefoane date in ultima clipa, in admirabilul stil functionaresc autohton. "Asteptam cartile pentru targ de atata timp si voi nu le-ati trimis nici pana azi?" Un pic de adevar exista in acest repros. Editurile importante s-au lamurit cum e cu eficienta organizatorului la aceste targuri de carte, asa ca nu stau la coada sa intre in gratiile ministerului. In ultimii ani insa, mai exact in perioada in care la conducerea Culturii a fost Razvan Theodorescu, a existat si in privinta targurilor de carte de peste granita o tot mai accentuata politica de tip "noi si ai nostri". Interesul scazut al ministrului fata de targurile internationale de carte se trage si de la multumirea sa cu bugete din ce in ce mai mici.
Razvan Theodorescu a dirijat banul public in primul rand catre propaganda culturala interna. Asta n-ar fi o idee rea, in principiu. Dar nu cand din interese personale sau de partid bagi o groaza de bani intr-o operatiune de cumparare a varfurilor culturii in favoarea partidului de guvernamant. Din acest motiv, al banilor putini, prost folositi, prezentele romanesti la marile targuri de carte din ultimii ani au fost bifate functionareste. Nu cere nimeni opulenta de la un stand de carte, dar de aici pana la o prizareala amortita si la o mediocritate stinghera, cum s-a intamplat mai de fiecare data in ultimii patru ani, e o distanta inacceptabila.
Daca la targurile de carte din tara n-am vedea cata imaginatie pun la bataie editurile care conteaza, pentru a aduna vizitatorii in dreptul standurilor in care expun, n-ar fi nimic de zis. Atat putem, atata facem. Dar cand in tara se pot face standuri care concureaza, ca eleganta si expresivitate, cu cele ale marilor edituri straine, nu mai putem da vina pe "lipsa de competitivitate" a editurilor din Romania.
Ca aici nu e vorba de o scapare, ci de o strategie o dovedeste si decizia ministrului Culturii de a nu mai acorda sprijin marilor edituri Humanitas si Polirom sub pretextul ca n-ar fi serioase. Decizia amintita venea intr-un moment in care partidul de guvernamant era cotat cu mari sanse de a castiga alegerile.
Sa fie intamplator faptul ca la aceste edituri apareau autori care criticau guvernul? Foarte greu de crezut, fiindca in acelasi pachet de masuri, ministrul Razvan Theodorescu anunta si ca nu va mai sprijini financiar Romania literara si Observatorul cultural, reviste care publicau articole critice la adresa Ministerului Culturii si a Puterii.
In general ma feresc de scenarii, dar nu ma pot impiedica sa nu observ anumite asemanari intre actiunile lui Razvan Theodorescu, cel care s-a aflat la conducerea TVR in 1990, si ale ministrului de mai tarziu. Cu prilejul mineriadei din 13-15 iunie '90, istoricul Razvan Theodorescu a avut contributia sa in operatiunea care a avut ca rezultat secundar izolarea internationala a Romaniei pentru cativa ani. Nici atunci, nici mai tarziu, istoricul n-a avut nimic sa-si reproseze. A facut parte, fara sovaiala, dintre cei care au fracturat Romania in tabere ireconciliabile. Devenit ministru, in 2000, Razvan Theodorescu s-a aliat cu fostii reprezentanti ai nationalism-comunismului, Dinu Sararu, Paul Everac si altii. Rezultatul a fost ca, treptat, Razvan Theodorescu a intors cultura romana la o politica pe care ar fi subsemnat-o si Suzana Gadea, inclusiv in ceea ce priveste participarea Romaniei la targurile internationale de carte.