De același autor
Blocarea justitiei penale, prin fortarea intrarii in vigoare a "Codului Stanoiu", pare o actiune premeditata de un PSD sprijinit in mod tacit de noua majoritate din parlament. Pericolul este urias, dar firav subliniat. Prin actiunea sa din Senat, PSD poate obtine câstiguri derizorii in plan politic, cu pretul dinamitarii sistemului. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a intervenit public, i-a scris premierului si a avertizat clasa politica prin scrisori adresate liderilor de grupuri parlamentare asupra pericolului major care ameninta justitia.
Cu exceptia unor timide luari de pozitie (unii lideri PD si senatorul UDMR Peter Ekstein Kovacs), nici premierul, nici alti lideri politici n-au dat semne de ingrijorare. Tacerea lor sugereaza complicitatea la o sinistra actiune de subminare a statului de drept. Acuzatia pare grava, dar se va vedea ca atacul pus la cale de PSD depaseste actiuni antireformiste, precum ofensiva impotriva ANI sau votul anti-DNA. In cazul Codului Penal, gluma parlamentara se ingroasa peste limitele admise intr-o democratie europeana.
Urmatoarea obligatie a României fata de UE la capitolul justitie este adoptarea unui nou Cod Penal. Or, codul elaborat in timpul guvernarii PSD, adoptat in parlament in 2004 si publicat in Monitorul Oficial, s-a dovedit a fi greoi, depasit si cu erori. Codul urma sa intre in vigoare la un an de la adoptarea lui, adica in septembrie 2005. Guvernul Nastase nu apucase sa elaboreze si codul pereche - Codul de Procedura -, fara de care noile dispozitii penale nu pot fi aplicate. Codul de Procedura urma sa fie intocmit de Monica Macovei, insa expertii ministerului au ajuns la concluzia ca mai bine elaboreaza un nou Cod Penal decât sa-l corijeze pe cel din 2004. Cum nu putea abroga un cod care nu intrase niciodata in vigoare, Ministerul Justitiei a cerut amânarea "Codului Stanoiu" pâna in septembrie 2006. Ulterior, s-a solicitat, prin Ordonanta 50/2006 , o noua amânare, adica prorogarea "Codului Stanoiu" pâna in septembrie 2008.
PSD a declansat atacul imediat dupa ce Monica Macovei a lansat in dezbatere publica, pe 2 martie 2007, propria varianta de Cod Penal. Astfel, PSD a adus un amendament la Ordonanta 50, potrivit caruia Codul Penal adoptat in 2004 va intra in vigoare intr-o luna de la promulgarea ordonantei, nu in septembrie 2008, asa cum solicita Ministerul Justitiei! Amendamentul initiat de senatorul PSD Serban Nicolae a trecut deja, cu sprijinul PRM, de Comisia juridica, ordonanta urmând sa mai fie votata in plen. Or, in conditiile unui Senat la dispozitia opozitiei, exista un risc real ca ordonanta sa fie adoptata pâna la sfârsitul lunii martie, astfel ca in aprilie "Codul Stanoiu" are, teoretic, sanse sa intre in vigoare.
Riscul de a mina justitia penala
Principala inovatie a Codului Penal din 2004 este aceea ca imparte infractiunile in crime si delicte, prin diferentierea pedepselor, iar consecinta este ca infractiuni extrem de grave, cum ar fi talharia, violul, spalarea banilor sau traficul de influenta, pedepsite pana acum extrem de aspru, au intrat in categoria delictelor.
Ministrul Justitiei a reactionat public la data de 13 martie 2007, când a avertizat in premiera asupra riscurilor: "daca acest Cod Penal din 2004 intra in vigoare acum, intr-o luna, in doua, a blocat toata justitia penala din România, nu se vor putea face dosare". Tot pe 13 martie, Ministerul Justitiei a expediat scrisori catre premier si liderii de grupuri parlamentare in care li se explica de ce ar fi o catastrofa intrarea in vigoare a "Codului Stanoiu". Redam mai jos in premiera cele mai relevante pasaje din avertizarile lansate de Monica Macovei: "Clasificarea infractiunilor in crime si delicte va complica inutil procesul penal, pentru ca implica proceduri judiciare diferite pentru cele doua categorii; Codul Penal adoptat in 2004 a inclus in continutul sau infractiuni prevazute in legi speciale care, intre timp, au fost abrogate sau modificate (de exemplu: infractiunile la regimul fiscal, traficul de persoane si minori, infractiunile de terorism, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, infractiuni contra mediului etc.); contine prevederi contrare jurisprudentei CEDO; reintroduce sau mentine texte declarate neconstitutionale etc. De altfel, chiar dupa adoptarea acestui cod de catre parlament, s-au constatat erori in text, care au incercat a fi remediate pe calea rectificarii (in jur de 70 modificari), cu toate ca, practic, multe dintre asa-zisele rectificari au fost in realitate modificari legislative, care nu puteau fi remediate decât de institutia legiuitoare. Intrarea in vigoare a Codului Penal din 2004 ar conduce la blocarea proceselor penale, indiferent ca acestea se afla in faza de urmarire, judecata ori in caile de atac, intrucât nu sunt stabilite organele judiciare competente sa cerceteze crimele si delictele, instantele de judecata competente sa le judece, precum si instantele competente sa solutioneze caile de atac. Codul Penal din 2004 nu poate intra in vigoare fara existenta unui Cod de Procedura Penala, care sa puna in aplicare reglementarile de drept substantial, insa deficientele de reglementare ale Codului Penal din 2004 fac practic imposibila redactarea normelor de procedura penala".
Pe scurt, odata intrat in vigoare, "Codul Stanoiu" ar submina statul de drept si ar arunca in haos o tara intreaga. Or, PSD nu avea cum sa nu prevada efectele actiunii sale din Senat. Partidul cu cele mai multe si mari probleme penale din România are, teoretic, tot interesul sa mineze justitia. Pe lânga efectele practice, PSD ar obtine si satisfactii de ordin politic: ar instaura starea de haos in justitie, ceea ce ar reprezenta o noua tema de atac impotriva Monicai Macovei; ar bloca celui mai reformist ministru posibilitatea de a-si lega numele de noul Cod Penal, care ar inlatura, in mod simbolic, dupa exact 40 de ani, vechiul cod de inspiratie sovietica, in vigoare si astazi, cu mici cârpeli si peticiri.
Noul Cod Penal a fost lansat in dezbatere publica
Pe 16 martie, la intalnirea cu comisarul european pentru justitie, Franco Frattini, ministrul Macovei a reluat avertismentele publice, ingrijorare transmisa si oficialului de la Bruxelles: "Prin initiativa PSD se incearca intrarea in vigoare cât mai repede posibil a Codului Penal adoptat in 2004. Daca acest lucru se va intâmpla, se va bloca justitia penala, inclusiv dosarele de coruptie, toata justitia penala din România".
PSD acuzase, in schimb, ca Ministerul Justitiei avea tot timpul sa elaboreze un nou Cod de Procedura Penala, insa a evitat discutia pe fond: cât de fezabila este varianta de Cod Penal din 2004? "Codul Stanoiu" a fost catalogat drept prost de majoritatea expertilor in drept, de la presedintele Inaltei Curti, Nicolae Popa, pâna la presedintele Asociatiei Magistratilor, Viorica Costiniu, iar majoritatea specialistilor a cerut renuntarea la cod. Intr-o adresa trimisa Ministerului Justitiei, Nicolae Popa afirma ca "este un cod atat de prost, incât nu merita corectat, ci trebuie rescris".
Dupa ce Monica Macovei a lansat in dezbatere propria varianta de Cod Penal, o parte a presei a declansat obisnuita campanie de manipulare. A fost lansata teoria "tarii cu trei Coduri Penale", complet aberanta. Or, realitatea este cât se poate de simpla. România are un Cod Penal caduc, dar in vigoare, o varianta eronata de cod, adoptata in 2004, dar care n-a intrat nici o zi in vigoare si un proiect de cod lansat in dezbatere publica. S-a mai spus inclusiv ca proiectul Macovei ar fi o copie cu imbunatatiri a "Codului Stanoiu". E adevarat, ceea ce ministerul si recunoaste public, ca "au fost preluate din partea generala a Codului Penal adoptat in 2004 prevederile considerate utile si bine reglementate". Insa filozofia noului cod este complet schimbata, de la sursa de inspiratie (codul francez, in varianta Stanoiu; codul german si italian, varianta Macovei) pâna la structura, continut si viziune.
