De același autor
Puterea saboteaza pe fata lupta anticoruptie, iar judecatorii si procurorii din Romania sunt, din nou, în mare pericol. Nu toti, desigur, ci doar cei care s-au bucurat de gustul libertatii si al independentei castigate sub mandatul Monicai Macovei. Ceilalti, cozile de topor, uneltele politicienilor, umbrele justitiei comuniste si replicile lor mai tinere se vor bucura sa intre înapoi în lesa. Pentru ei, pentru impostorii si slugile din justitia romaneasca, se anunta, iata, din nou vremuri bune. Sistemul se întoarce la mecanismele de subordonare si control din negura anilor ‘90, cand magistratii se sufocau sub talpa politicienilor. Delirul continuu în care traim de aici îsi trage seva: o tara incapabila sa împarta dreptate nu poate trai decat stramb.
Apatia, resemnarea din anii ‘90 trebuie înlocuite urgent cu actiune si protest viguros. Altfel, vom fi pierduti înca 17 ani de acum înainte. Problemele de constiinta ale celor cateva zeci de magistrati, din 7.000 cati numara Romania, vor trebui sa devina si ale noastre. Pentru ca de ei si de libertatea lor depinde viitorul nostru. Vi se pare prea mult? Mai priviti odata în jur. Nastase a ajuns la al treilea dosar, din care doua sunt deja pe masa judecatorilor; Voiculescu - Felix are si dosar penal, pe numele sau de civil; poetul Markó Béla scrie, prozaic, declaratii de avere cercetate de procurorii anticoruptie, iar mai recent însusi ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, este anchetat pentru un aviz discutabil acordat unei suspecte afaceri cu un hectar de teren în centrul Bucurestiului. (Mai adaugati aici un sir de ministri si parlamentari, ca sa aveti tabloul complet.)
Au, oare, toti acesti oameni si grupurile de interese din jurul lor, vreun interes real în a sustine o justitie puternica si eficienta? Vor încuraja ei, oare, profesionistii legii sa lupte cu adevarat împotriva coruptiei si sa-i trimita în instanta, cum a început s-o faca DNA, pe marii suspecti? Desigur, în declaratiilor lor publice, asta spun. Dar toate gesturile lor arata ca exista un interes transpartinic, care uneste PNL cu PSD, UDMR cu PRM si PC, iar visul acestor partide este conservarea lumii vechi. În lumea veche, functioneaza staborul politic, justitia se face prin troc si santaj reciproc iar codul penal se aplica selectiv si în cazuri extrem de rare.
Cine priveste lucrurile în context, cine întelege corect miza celor cinci runde de alegeri care vor urma din toamna acestui an si pana în toamna lui 2009, va sti ca mizele sunt uriase. Arhitectura politica a urmatorului deceniu depinde de aceste alegeri. Iar procurorii liberi pot transforma în ruina o constructie ridicata pe fundatii penale. Asta o stie bine Tariceanu cand pune la Justitie un ministru inventat de un om de afaceri, asta o întelege bine Geoana cand vitupereaza împotriva colegilor de partid " cu dosare grele", asta o pricepe perfect Voiculescu atunci cand face atacuri de panica duminica si anunta apocaliptic anchetarea unor ministri de catre DNA (teoretic, asta ar trebui sa-l bucure, cata vreme seful PC a intrat de tot în opozitie, demisionand si din Senat).
Dirijorii si colaborationistii actualului establishment politic vor cauta sa limiteze excesul de libertate în interiorul sistemului judiciar romanesc. Mai presus de plecarea si intrarea la guvernare, PNL si PSD au de negociat un subiect de interes comun: cum sa opreasca ofensiva DNA, care le ataca bazele de putere. Cum sa scape de procurori încapatanati si tenace ca Daniel Morar si Doru Tulus? Raspunsul îl gasim în mutarile acestor zile: cu forta, cu inconstienta si cu maxima rea credinta.
Dupa tentativa esuata de concediere a procurorului Doru Tulus, cand ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a cerut peste noapte înlocuirea sa de la sefia sectiei a II-a (unde se instrumenteaza marile dosare cu politicienii pomeniti mai sus), operatiunea de strangulare a justitiei a trecut, cu premeditare, în faza a doua. Inspectia de control a Consiliului Superior al Magistraturii i-a dat satisfactie ministrului Justitiei si a descoperit exact ceea ce dorea Chiuariu sa auda: Tulus este un manager incompetent! Ministrul si inspectorii sai au actionat dupa model sovietic: mai întai au arestat si apoi au cautat probe.
Într-un raport scurs în presa, inspectorii CSM au contabilizat zeci de nimicuri birocratice, au masurat anticoruptia cu sublerul si au gasit erori milimetrice marite monstruos de lupa unor gazetari. Raportul lor cantareste anticoruptia de la DNA strict cantitativ, în cifre seci si numere abstracte. Lor li se opune însa o realitate imposibil de negat: DNA-ul lui Morar functioneaza cu adevarat, iar "pestii mari" si-au pierdut imunitatea politica în fata procurorilor. DNA-ul a reusit, datorita unor procurori ca Doru Tulus, sa redea sensul anchetelor impartiale si independente si a spulberat mitul politicianului mai presus de lege. Însa evaluata la kilogram si functionareste de inspectori obisnuiti sa execute comenzi, anticoruptia lui Morar si Tulus poate fi prezentata în asa fel încat sa arate prost.
Tot efortul actualului ministru al Justitiei, de a demonstra ca îl intereseaza doar eficientizarea activitatii DNA si ca nu executa o comanda politica se prabuseste în fata testului extern. Comisia Europeana apreciase calitatea anchetelor, fiind mai putin obsedata de cantitate. În orice împrejurare, cantitatea nu poate fi decat un jalnic pretext birocratic pentru sanctiuni profund nedrepte.
În Raportul de tara din iunie, Comisia Europeana facuse risipa de superlative cand a evaluat activitatea DNA, vorbind despre "înaltul profesionalism al procurorilor anticoruptie" (sa ne amintim ca Tudor Chiuariu încercase, în premiera în istoria UE, sa modifice un raport pozitiv). La Bruxelles, anticoruptia din Romania nu se masoara cu metrul. Se cantareste greutatea numelui scris pe dosar. E tot ce-i intereseaza si au dreptate: aproape 17 ani, nici un oficial mai de soi n-a vazut procurori la fata.
Pe de alta parte, surse din Parlamentul European afirma ca ministrii Chiuariu (Justitie) si David (Interne) nu vor fi primiti pentru întalniri cu omologii din cancelariile occidentale deoarece sunt perceputi drept "girantii unei mafii de stat".
Exista si alte semnale externe ca lucrurile în Justitie merg prost. Pe 24 august, Banca Mondiala si-a declarat "profunda îngrijorare" fata de încetinirea ritmului reformelor din Justitiei, un comentariu mai putin uzual pentru o institutie obisnuita sa gestioneze programe de finantare, nu sa impulsioneze reformele cu biciul presiunii publice.
Este acum iarasi cat se poate de clar ca Tudor Chiuariu a venit cu misiunea de a stopa anchetele cu politicieni, iar înlocuirea sefilor de la DNA este o chestiune de timp. Prin manipularea informatiilor din raportul de inspectie al CSM, Chiuariu încearca o penibila justificare a gestului sau în fata opiniei publice, pregatita psihologic pentru marile decapitari care vor urma. Dar demonstratia de forta pe care o face acum inspectia CSM cu procurorii independenti este menita sa transmita un mesaj de descurajare a magistratilor tineri. Lor nu le ramane decat sa se lupte public pentru a apara putinul castigat în ultimii ani: bruma de independenta si libertate.
Însa cel mai grav aspect îl reprezinta cel remarcat de comunicatul DNA, care îi acuza pe inspectorii CSM care au analizat activitatea Sectiei a II-a de "lipsa de profesionalism" pe motiv ca acestia au facut ca "în raport sa se regaseasca informatii confidentiale, respectiv date despre interceptarea convorbirilor telefonice într-o cauza concreta, în conditiile în care ancheta penala nu este finalizata, iar persoanelor interceptate nu li s-a adus la cunostinta acest lucru." Daca e asa cum spun cei de la DNA, inspectorii CSM au sabotat, din prostie sau cu buna stiinta, anchetele procurorilor anticoruptie. Adica i-au avertizat pe cei cercetati. Daca pagini întregi din raport au ajuns în presa, putem banui ca au aterizat si pe masa celor cercetati.
În paralel, acelasi CSM lucreaza de zor la planul de subordonare totala a magistratilor din Romania, pregatind un set de modificari la legile Justitiei. Modificarile, în esenta, leaga cariera judecatorilor si procurorilor de un singur om (seful de instanta), legat la randul sau de CSM (care îl poate numi pentru un nou mandat în functia de conducere). Acest lant de dependente întoarce Justitia din Romania la atmosfera de teroare politica din anii ‘90, cand soarta magistratilor era legata de Ministerul Justitiei, care avea drept de viata si de moarte asupra lor.
În paralel, si Ministerul Justitiei pregateste modificari la legile Justitiei, prin intermediul unei ordonante de urgenta, si pare verosimila ipoteza colaborarii cu CSM pe tema docilizarii magistratilor.
Însa scenariul apocaliptic, dar cat se poate de verosimil prezentat mai sus, se poate împiedica în trei locuri. Orice numire sau schimbare din functie din sistemul penal romanesc trece obligatoriu prin mana lui Traian Basescu; asociatiile profesionale au prins curaj; Comisia Europeana are la indemana activarea clauzei de salvgardare. Daca magistratii tineri nu se vor lasa intimidati de perspectiva unei cariere cu sicane si sanctiuni nedrepte, daca vor avea curaj si respect fata de meseria lor, atunci vor respinge din interior instalarea unei noi dictaturi în sistemul romanesc de Justitie.
