Lupta impotriva justitiei si obsesia izolarii

Guvernul Tariceanu supravietuieste de aproape patru ani, dar din 2004 pana astazi liberalii au rasturnat paradigma europeana. Tentativele esuate de a prelua controlul asupra justitiei si derapajele economice le-au schimbat liberalilor in mod radical, dupa 2007, discursul proeuropean. Astazi, Bruxellesul le este adversar, nu partener. Au transformat gradual Comisia Europeana dintr-un reper democratic si motor al reformei intr-un veritabil inamic, incapabil sa inteleaga problemele Romaniei. Unde trebuie cautate, insa, cauzele metamorfozei? Ce le-a schimbat liberalilor discursul proeuropean? De ce au intors foaia? E un razboi conjuctural sau optiune fundamentala?

Transformarea s-a produs lent, iar momentul declan­sa­tor s-a petrecut chiar in biroul premierului. In iunie 2005, Calin Popescu Tariceanu o convocase pe Monica Ma­covei la Palatul Victoria. In biroul sau astepta omul de afaceri Dinu Patriciu, cercetat penal in dosarul Rom­pe­trol si trecut deja prin experienta unui arest preventiv. Ul­te­rior, s-a aflat ca, in ziua in care Patriciu fusese retinut de procurori (27-28 mai 2005), premierul Tariceanu ii te­le­fonase procurorului general de atunci, Ilie Botos, pen­tru a-i solicita informatii despre dosarul amicului sau.

In ianuarie 2007, tot in legatura cu Dinu Patriciu, pre­sa aflase ca premierul Tariceanu i-a trimis presedintelui un biletel cu urmatoarea rugaminte: "Draga Traiane,1. Iti trimit alaturat un document redactat de Petromidia in legatura cu cercetarile care au loc. 2. Daca ai oca­zia sa vorbesti la Parchet despre subiect?".

Era prima tentativa de interventie la varf in treburile jus­titiei, consumata in trei acte. Tariceanu trimisese bile­tul la Cotroceni in primavara lui 2005. Au urmat telefonul dat procurorului general in seara arestarii lui Patriciu si con­vocarea din iunie cu fostul ministru al Justitiei Monica Ma­covei.

In aceste momente, aproape uitate astazi, isi au ori­gi­nea modificarile ulterioare de comportament si de dis­curs ale liberalilor. Aici, in dosarul Patriciu, gasim capatul fi­rului care i-a tras pe liberali in labirintul luptei impotriva pro­curorilor. Telefoanele, biletelele, intalnirile de taina fu­se­sera tot atatea atentate la independenta justitiei. Altfel spus, cel mai bogat om din Romania sta la originea con­flic­tului dintre liberali si justitie, dintre liberali si Traian Ba­ses­cu, dintre PNL si UE.

Dinu Patriciu insusi fusese un puternic sustinator al ama­narii aderarii Romaniei, pozitie explicata insa cu ar­gu­mente pur economice. Patriciu intruneste datele oli­gar­hi­lor autentici, avand toate cele trei caracteristici esen­tia­le: putere economica extrasa din resurse naturale, in­fluen­ta masiva asupra unor politicieni si putere media.

Privite retrospectiv, lucrurile se vad acum ceva mai clar. Pana in 2007, liberalii n-au contestat reformele Mo­ni­cai Macovei. Fara ele, Romania risca sa rateze ade­ra­rea, ceea ce putea trece drept un mare esec al guver­nu­lui Tariceanu. Toate schimbarile legislative care au facut po­sibile marile anchete DNA sunt contestate, insa, as­tazi de PNL si noii sai aliati din PSD si PC. Cele doua par­tide antireformiste au actionat pe fata, la trei zile dupa integrare, impotriva reformelor din justitie. Pe 3 ianuarie 2007, partidul lui Dan Voiculescu avea sa depuna o mo­tiu­ne simpla, votata ulterior de PSD, in care cerea demi­te­rea Monicai Macovei. Eliminarea sa din guvern s-a pro­dus patru luni mai tarziu, pe 5 aprilie 2007, cand liberalii au fortat scoaterea PD din Executiv. PNL a trecut la ac­tiu­ne dupa patru luni, timp in care s-a straduit sa pas­tre­ze aparentele.

De acum incolo agresarea continua a statului de drept devine politica oficiala, iar sfidarea UE act deliberat.

• Dupa eliminarea unui ministru independent apreciat la Bruxelles, intre altele si pentru neangajarea sa poli­ti­ca, PNL propune un membru de partid la justitie. Tudor Chiuariu fusese avocatul omului de afaceri Relu Fe­ne­chiu, liberal influent in partid. Amandoi sunt astazi cer­ce­tati de catre procurorii anticoruptie. In 8 mai 2007, la o luna dupa numirea in functie, Chiuariu solicita revocarea lui Doru Tulus din functia de sef al sectiei a II-a, ministrul in­susi fiind cercetat la acea data. Sectia procurorului Tu­lus ancheteaza majoritatea dosarelor mari - George Copos, Dan Voiculescu, Markó Béla, Tudor Chiuariu.

• Tudor Chiuariu reuseste performanta de a fi primul mi­nistru al Justitiei care contesta un raport pozitiv al Co­mi­siei Europene, solicitand in iunie 2007 eliminarea unor pasaje laudative la adresa procurorilor DNA.

• In octombrie 2007, parlamentul forteaza modificarea Co­dului Penal si a Codului de Procedura Penala, pute­ri­le procurorilor fiind drastic reduse. PSD si PC se nu­ma­ra printre initiatorii unor amendamente puternic criti­ca­te de ambasadele statelor occidentale la Bucuresti, care si-au exprimat public ingrijorarea ca noile reguli risca sa transforme Romania in raiul infractorilor. A fost nevoie de presiuni constante din partea oficialilor UE si de un lobby puternic in parlament pentru ca amendamentele sa nu intre in vigoare.

• In noiembrie 2007, guvernul pregateste unificarea Di­rectiei Nationale Anticoruptie cu Directia de Inves­ti­ga­re a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Tero­rism (DIICOT), ceea ce ar fi avut ca rezultat desfiintarea DNA. Ordonanta de urgenta fusese redactata de minis­trul Chiuariu si se aflase deja pe masa guvernului, pro­iect abandonat tot la presiunile UE.

• Ulterior, Chiuariu se lanseaza in critici la adresa Co­mi­siei Europene, acuzand-o ca ar bloca lupta anticorup­tie din cauza ca nu accepta modificari in legislatia an­ti­co­rup­tie. PNL, PSD si PC incercau, inca de atunci, sa forte­ze mo­di­fi­ca­rea legislatiei astfel incat procurorii anticorup­tie, nu­miti la propunerea Monicai Macovei, sa poata fi schim­bati.

• Noul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, reuseste in primele luni de mandat sa castige increderea pierduta a ofi­cialilor de la Bruxelles, unde face temporar o buna im­pre­sie. Urmeaza un nou Raport de tara pozitiv pentru DNA si un nou atac impotriva procurorilor anticoruptie. Pe 8 august 2008, Catalin Predoiu propune schimbarea lui Daniel Morar de la sefia DNA cu Monica Serbanescu, res­pinsa ulterior de CSM. In ce priveste lupta anti­co­rup­tie, Romania si-a asumat obligatia, prin asa-numitul "bench­mark nr. 3", convenit cu UE, ca va asigura "stabi­li­­tatea legala si institutionala a structurilor anticorup­tie, in special prin mentinerea procedurii de numire a procurorului general al Romaniei si a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie".

• Pe 13 august, deputatii voteaza impotriva continuarii an­chetelor in dosarele Mitrea si Nastase. Pe 16 sep­tem­brie, senatorii PSD, PNL, PC si PRM il lasa pe Traian Ba­sescu fara dreptul de a-i numi pe procurorii sefi, transfe­rand acest atribut catre Consiliul Superior al Magistra­tu­rii. Initiativa PC, sustinuta puternic de PSD si PNL, star­neste proteste din partea Comisiei Europene, care amin­tes­te ca stabilitatea legala si institutionala a structurilor an­ticoruptie reprezinta un "obiectiv de referinta".

• Urmeaza o replica neasteptat de dura din partea PNL, PSD si PC. Deputatul PC Sergiu Andon il califica drept obraznic pe Mark Gray, purtatorul de cuvant al Co­mi­siei Europene, pe motiv ca isi permite sa comenteze de­ciziile unui parlament national. Acuzatiile sale sunt pre­luate intr-o scrisoare trimisa de presedintii celor doua Ca­mere, Bogdan Olteanu si Nicolae Vacaroiu, pe adresa pre­se­dintelui Parlamentului European, Hans Gert-Pottering. Iata cateva fragmente: "Intrucât în raportul Comisiei se fac mai multe referiri critice la adresa Parlamentului României, pentru noi este anormal ca pri­ma institutie fundamentala a statului de drept sa nu fi fost consultata. In nicio faza de elaborare a ra­por­tului nu s-a discutat cu conducerile Senatului si Ca­merei Deputatilor pentru cunoasterea punctelor de vedere ale acestora. Consideram ca o asemenea pro­cedura este de neinteles din partea unei institutii eu­ropene care pretinde evaluari obiective si pro­cla­ma norme democratice". In scrisoare, cei doi critica UE ca "Isi permite - contrar prevederilor Tratatului constitutiv - sa critice un parlament national. Nu pu­tem ascunde ca în randul multor cetateni decizia CE privind continuarea procesului de monitorizare a Ro­maniei a produs anumite frustrari. Acest fapt cre­ea­za sentimentul ca Romania ar fi un stat de rangul doi în UE". Scrisoarea celor doi este programata sa fie dez­batuta si votata in plenul Parlamentului miercuri, 24 sep­tembrie, exact in ziua in care Traian Basescu se va adre­sa celor doua Camere.

La fel ca guvernul PSD, PNL submineaza regulile UE in doua domenii cheie: statul de drept si economia. Si li­be­ralii, ca si pesedistii, si-ar dori o Romanie prospera pe banii Uniunii Europene, dar dupa regulile lor. Vor in mod formal institutii democratice, dar cauta sa le adapteze intereselor personale. Pretind totul de la Bruxelles, dar nu-si respecta niciun angajament.

Din europeni cu papion au devenit antieuropeni agresivi. La fel ca PSD, aliatul lor principal din parlament, li­beralii raspund ingrijorarilor venite de la Bruxelles cu alte critici, redactate in termeni natio­na­listi si popu­listi: in­vo­ca suveranitatea natio­na­la, ega­litatea in drepturi cu celelalte tari mem­bre, solicita ca Ro­ma­nia sa nu mai fie tratata ca o "ta­ra de ma­­na a doua". Dar Guvernul, prin mo­dul in care actio­nea­za impotriva sta­tului de drept, spri­jinit in par­la­ment de par­tide an­tire­for­miste, nu-si cas­­­tiga prin ni­mic respectul cersit prin scri­sori.

Euroscepticism de esenta penala

Si in plan economic, liberalii au utilizat din greu re­to­rica antieuropeana, atunci cand Comisia a criticat gu­ver­nul pentru pri­vatizarea Automobile Craiova, pentru taxa auto sau pentru depasirea deficitului bu­getar. Premierul Ta­riceanu si liderii li­be­rali s-au referit in termeni peiorativi la Co­misia Europeana, comparata cu Inal­ta Poarta, si au incercat sa-si justifice de­ci­ziile cu argumentul "inte­re­su­lui national".

Obsesia izolarii de UE si regulile ei s-au instalat in ima­gi­narul liderilor liberali a doua zi dupa integrare. Obsesia, nascuta din frica de justitie, va sta la baza discur­su­lui eurosceptic din Romania. Va fi un eu­roscepticism de esenta penala, cu ra­da­cini in oligarhie.

Dupa integrare, UE a ramas cu putine me­canisme pentru a corecta derapajele de­mocratice ale unei tari afla­te la pe­ri­fe­ria sa, atat fizic, cat si politic: ne poate sanc­­tiona financiar, reducand din fon­du­ri­le destinate Ro­ma­niei, sau ne-ar putea, in extremis, exclude temporar din cadrul Uniu­nii, ceea ce deocamdata pare impo­si­bil, din ratiuni politice si financiare.

De remarcat urmatorul paradox: popu­latia Romaniei ra­mane una dintre cele mai euroentuziaste din spatiul UE, in timp ce elita politica aluneca pe panta unui eu­ro­scep­ticism inventat, fara nicio lega­tu­ra cu problemele cetatenilor. Doua treimi dintre cetatenii romani si cei irlandezi au o parere buna despre UE, spune ultimul son­­daj Eurobarometru al Comisiei Eu­ro­pene, dat publi­ci­ta­tii in iunie 2008, care pla­seaza Romania si Irlanda în to­pul celor mai eurooptimiste state membre. In com­paratie cu media europeana, de 48%, aproximativ 67% dintre ro­mani si 65% din­tre irlandezi privesc blocul comunitar în­tr-o lumina pozitiva.

Spre deosebire de alte tari, unde poli­ti­cienii isi adap­tea­za discursul in functie de starea de spirit a populatiei, la noi se in­­tampla invers. In timp ce romanii vad in­­­ca salvarea in interiorul UE, elita politica isi vede viitorul in afara ei.