De același autor
"Au determinat, de asemenea, ingrijorare si procedurile penale care au fost incepute impotriva ministrului Zsolt Nagy si a altor patru membri ai UDMR; avand in vedere imprejurarile in care ele au fost initiate, nu poate fi exclus faptul ca acestea sunt menite sa serveasca unor interese politice anti-UDMR. Secretarul de stat a subliniat ca rolul asumat in ultimul deceniu de organizatia reprezentativa a maghiarilor din Romania in procesul de guvernare a fost deosebit de benefic atat din punct de vedere al imbunatatirii relatiilor interetnice in regiune, cat si in ceea ce priveste intarirea increderii si a parteneriatului ungaro-roman. Ar fi in interesul ambelor tari daca acest efect favorabil ar fi pastrat astfel incat rolul activ asumat de maghiarimea din Romania la nivel national nu ar fi pus in pericol de anumite jocuri politice pe termen scurt." (fragment din comunicatul Ministerului ungar de Externe din 14 iunie 2007)
Chiar de zilele mineriadei din 13-15 iunie, Markó Béla a repetat cumva atentatul comis de Ion Iliescu in urma cu 17 ani impotriva statului de drept. Liderul UDMR a chemat in ajutorul sau "gulerele albe" de la Budapesta, la fel cum Ion Iliescu, omorand in fasa regulile democratiei, strigase dupa "fetele negre" din Valea Jiului ca sa-si salveze pielea, puterea si viitorul politic. Comunicatul Ministerului ungar de Externe face cam cat o bata de miner. Intervine brutal in afacerile interne ale Romaniei si in treburile justitiei, ridicand o pretentie indrazneata, dar perfect stupida: maghiarii din UDMR ar trebui sa beneficieze de imunitate pe criterii etnice. La capatul ciomagului diplomatic de la Budapesta ghicim insa mana liderilor UDMR aflati sub ancheta penala.
Vi se va parea, poate, exagerata comparatia cu mineriadele din anii ‘90. Maghiarii din Romania lui 2007, veti spune, au stil si gusturi politice mai rafinate. Dupa Iliescu a curs sange, salbaticia sa a lasat in urma cadavre. Cei de la UDMR n-au omorat, totusi, pe nimeni. Prin urmare, ce legatura au unii cu altii? Din punctul meu de vedere, ii uneste dispretul fata de libertate, justitie, adevar si dreptate. Prea-cinstitul, dar deloc saracul poet Markó Béla dirijeaza astazi crime institutionale cu acelasi sange rece cu care Ion Iliescu a coordonat asasinatele de strada din anii ‘90. In urma liderului UDMR nu mai curge sange, dar mor institutii, sisteme si principii democratice. Salbaticia sa se vede doar in parlament, cand mutileaza legi vitale sau negociaza feroce voturile comunitatii maghiare. Ceea ce, pentru sanatatea unui stat de drept, este la fel de grav.
Dar, la urma urmei, ce i se poate reprosa UDMR in relatiile liderilor sai cu justitia? Aproape totul. Profitand de echilibrul politic precar, ei au fost si sunt falanga cea mai activa si periculoasa din coalitia antireformista. Ei s-au opus (fara prea mult succes) declaratiilor de avere in forma severa propusa de Monica Macovei, tot ei au votat impotriva ordonantei DNA si au blocat la maximum infiintarea unei institutii puternice care sa controleze averile demnitarilor (ANI). Mai incoace, pe masura ce chinga justitiei s-a strans in jurul liderilor maghiari, au intervenit pe fata, direct si cu tinta precisa. Traian Basescu a dezvaluit, in timpul campaniei pentru referendum, cum Markó Béla, el insusi cercetat de DNA, i-ar fi sugerat sefului statului sa puna o vorba buna la procurori in cazul sau si al ministrului Nagy Zsolt, anchetat in asa-numitul dosar de "spionaj si tradare", pe motiv ca actiunea penala impotriva unor reprezentanti ai UDMR va fi prost vazuta in Europa. (Ulterior, liderul Uniunii avea sa faca tot ce-i sta in putinta sa se vada cat mai prost.)
Mai recent, Markó Béla i s-ar fi plans premierului Calin Popescu Tariceanu de "abuzurile" procurorilor DNA si ar fi amenintat ca, daca nu vor fi luate masuri impotriva lor, UDMR isi va retrage sprijinul parlamentar acordat guvernului. Se poate lesne constata ca Uniunea, formatiune aflata la putere, s-a dezlantuit mai ceva ca un partid de opozitie pe taramul justitiei, acolo liderii ei sunt vulnerabili. Disperarea, frica de opozitie, dupa aproape mai bine de un deceniu de guvernare neintrerupta, i-a impins la gesturi extreme. Aceasta formatiune aflata vesnic la putere si-a deformat gandirea politica, si-a pierdut reflexele democratice si a devenit captiva unor lideri baronizati dupa modelul PSD. Lor li s-a dezvoltat, ca si liderilor PSD, sentimentul intangibilitatii si al imunitatii totale.
Modul in care liderii Uniunii isi apara viitorul politic este las si nociv pentru sistem. Se acopera cu scutul etnic, inventand fara scrupule o falsa problema. Pe langa anchetarea greilor (Verestóy Attila, Nagy Zsolt, Markó Béla), DNA mai are in lucru dosare in care patru lideri din esalonul doi al administratiei locale si centrale sunt suspectati de abuz in serviciu si deturnare de fonduri catre primari UDMR in detrimentul altora. Or, Markó Béla supraliciteaza cazul celor patru, pentru a-l prezenta drept dovada vie a prigoanei antimaghiare, pentru a deturna atentia de la adevaratii suspecti de coruptie politica. "Dupa unii reprezentanti ai Justitiei si Parchetului, maghiarii nu au voie sa primeasca bani. Guvernul Ungariei a procedat foarte corect", a mai spus liderul UDMR, comentand scrisoarea Ministerului ungar de Externe.
Judecand insa dupa logica sa, liderii UDMR din administratia locala si centrala se pot apuca linistiti de furat, deoarece procurorii nu au voie sa ancheteze maghiari. Apararea lui Markó Béla cu avocati tocmiti pana si din guvernul ungar ar putea avea explicatii mai largi. UDMR este in mod traditional apropiata politic si financiar de socialistii unguri, aflati la putere la Budapesta. Euroalegerile din Romania, programate spre sfarsitul anului, le-ar da posibilitatea sa-si intareasca fortele in Parlamentul de la Bruxelles. Dar la fel de bine pot rata intrarea in Legislativul european.
Va fi extrem de dificil pentru UDMR sa defileze cu succes in campania pentru euroalegeri cu un cap de lista cercetat penal, cum este Nagy Zsolt, si cu insusi seful formatiunii plimbat pe la DNA. Socialistii unguri au intervenit intr-un moment de criza maxima pentru UDMR, fiind perfect constienti ca risca sa piarda influenta asupra comunitatii maghiare din Transilvania. Semnele rupturii dintre liderii UDMR si comunitate s-au vazut si la referendum, cand majoritatea etnicilor maghiari au votat impotriva suspendarii. Pe fondul decredibilizarii UDMR ar putea castiga teren gruparile radicale, CNS si CNMT, sustinute de FIDESZ-ul lui Viktor Orbán, acum in opozitie.
Bucurestiul a reactionat slab, dintr-un complex previzibil in relatiile cu guvernul ungar, dar si dintr-un calcul politic intern. "Remarce neuzuale" a fost tot ce a putut spune Ministerul roman de Externe. Or, aici era nevoie de pozitii ferme din partea premierului si din partea Ministerului Justitiei. Insa o reactie dura ar fi insemnat ca premierul Calin Popescu Tariceanu sa apere independenta justitiei penale mostenite de la Monica Macovei, pe care mai degraba ar prefera sa o critice si sa-i schimbe procurorii sefi.
