De același autor
"Ocupatia straina" si "interventia externa" ne salveaza de la catastrofa ocupatiei interne, de interventii incoerente si arbitrare. Incapabile sa genereze reforma, institutiile publice romanesti se pricep sa aranjeze oameni, nu sisteme. Le cunoastem bine: s-au nascut sub teroarea controlului politic total si inca nu s-au eliberat. Functioneaza reflex ca instrumente de partid, controleaza si sanctioneaza la comanda (uneori sanctioneaza si apoi controleaza), avand ca principala grija conservarea si protectia puterii politice, nu a statului si a cetatenilor sai. Confiscarea si deturnarea institutiilor are in spate o lunga traditie balcanica, la fel si reformarea lor cu biciul Occidentului. Stim ca "Romania se misca doar impinsa de la spate", dar nu miscam un deget sa ne schimbam..jpg)
A trecut prea putin comentata prezenta celor opt diplomati occidentali la sedinta Consiliului Superior al Magistraturii din data de 16 mai 2007. Atunci urma sa fie luata in discutie cererea de revocare din functie a procurorului Doru Tulus, seful sectiei a II-a de la Departamentul National Anticoruptie. In final, cererea formulata de noul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, a fost amanata si s-a dispus un control de fond la DNA (ca de obicei, mai intai arestam si apoi cautam probe), insa prezenta celor opt la sedinta a starnit reactii de indignare patriotica in randul unor politicieni si bizare accese de "demnitate" la unii magistrati. A fost, e adevarat, o prezenta insolita, dar confortabila si necesara. Pentru altii insa, simpla prezenta a celor opt a fost semnul apocalipsei.
S-au pronuntat sentinte mustind a nationalism ingust si s-au formulat amenintari de un ridicol suprem: "este o rusine fara precedent", "CSM s-a aflat sub ocupatie straina", "Romania a devenit o tara cu suveranitate limitata, chiar inainte de regiunea Kosovo", "neincrederea strainatatii (n.r. sic!) in forul suprem al Justitiei" etc. Autori: vicepresedintele PSD, Cristian Diaconescu (fost ministru al Justitiei), si Asociatia Magistratilor in colaborare subterana cu unii membri CSM. Contaminate, unele ziare au notat a doua zi: "caz fara precedent in istoria justitiei romanesti", "magistratii se simt jigniti..." etc.
Dar cine sunt cei opt si ce ne-au spus de fapt prin prezenta lor tacuta la CSM? Cei opt, diplomati din tari cu democratie avansata (secretarul Ambasadei SUA, consilierul Ambasadei Germaniei, seful adjunct al Ambasadei Marii Britanii, reprezentanti ai Ambasadei Suediei, Danemarcei, Olandei, reprezentanti ai Comisiei Europene si ai Bancii Mondiale in Romania etc), au venit cu un mesaj nerostit, dar evident: acela de a apara bruma de independenta castigata de magistrati sub mandatul fostului ministru, Monica Macovei. Simpla lor prezenta le-a transmis celor din CSM ca problemele justitiei din Romania sunt de acum si ale UE. Ca dezordinea noastra le poate strica ordinea lor. Ca nu mai sunt de capul lor si ca vremea Justitiei Ascunse a cam trecut.
PSD si unii magistrati s-au revoltat ipocrit si absurd pe cei opt, in loc sa-l ia la rost pe ministrul Justitiei. Tentativa sa cat se poate de clara de a subordona politic justitia penala si de a stopa mari anchete cu politicieni a pus pe jar Comisia Europeana si ambasadele occidentale. Cu doua zile inaintea sedintei CSM, ambasadorul SUA la Bucuresti, Nicholas Taubman, isi manifesta sprijinul deschis fata de actuala conducere DNA afirmand, intre altele, ca "ultimele evenimente au ridicat unele semne de intrebare, atat in Washington, cat si in numeroase capitale europene, cu privire la directia actuala a eforturilor anticoruptie din Romania".
O slaba performanta in lupta anticoruptie poate perturba grav mediul economic din Romania, ceea ce afecteaza direct interesele marilor companii occidentale, dar si ale contribuabililor europeni care platesc din banii lor reformele noastre. Aceasta este si logica Tratatului de Aderare semnat in 2006, care prevede monitorizarea Romaniei la capitolul justitie si stabileste mecanisme de monitorizare insotite de expertiza externa in domeniul reformei. Prin urmare, monitorizarea CSM de catre ambasade este un gest firesc, nu rusinos, cum pretinde acum PSD. Rusinos este ca PSD a ratat reformele in justitie si a subordonat-o politic, obligand Occidentul sa iasa din contemplatie.
Prezenta celor opt la CSM este, daca vreti, si expresia fizica a disperarii. Dupa integrare, UE nu mai are aceleasi mecanisme eficiente de presiune. Au mai ramas clauza de salvgardare, o masura politica extrema, si avertismentele publice, care le intra politicienilor romani pe o ureche si le ies pe cealalta. Dupa integrare, Romania si-a cedat, in mod evident, o parte din suveranitate catre Bruxelles, la fel ca toate celelalte state membre. Din acest punct de vedere, reactiile impotriva "dusmanului de afara", demonizarea "inamicului din exterior" tradeaza simptome de prostie si primitivism politic.
Doar ca Occidentul nu mai are nici incredere, nici rabdare si s-a cam saturat de vorbe. Exista riscul real ca procurorii cazuti in dizgratia noului ministru sa fie maziliti cu toate stampilele necesare, realizandu-se aparenta legalitatii. Ar fi un dezastru pentru independenta justitiei, iar pericolul activarii clauzei de salvgardare nu ar mai putea fi evitat. Poate ca prezenta celor opt la CSM ne-a salvat de la rusinea nerecunoasterii sentintelor pronuntate in Romania in spatiul UE. Inca nu e sigur ca Romania va evita sanctiunile cerute deja de unii europarlamentari la Bruxelles. Vom afla la sfarsitul lunii iunie, odata cu Raportul de tara.
Insa Raportul va critica, in mod cert, derapajele noului ministru, tentativele sale si ale parlamentului de a subordona politic magistratii. Cum se vor simti atunci judecatorii care astazi se simt loviti in demnitate? Ce sentiment de mandrie si verticalitate vor mai putea avea, daca hotararile lor vor trebui supuse unui supracontrol european? Cati se vor simti atunci rusinati, vexati si umiliti si cati vor avea puterea sa admita ca dusmanul nu pandeste de afara, ci chiar din inima sistemului din care fac parte? Dar poate ca nu se va intampla asa. Gratie amestecului salvator "in treburile interne", poate ca justitia din Romania se va urni totusi si va face, ca si tara, inca un pas in fata impinsa de la spate.
