De același autor
Suntem in pline negocieri politice, se joaca formarea viitorului guvern ca la ruleta, iar justitia pare sa fie, mai departe, o miza capitala, marele pot, pe langa pariul economic. PD-L pare dispus sa renunte la portofoliul justitiei, promis Monicai Macovei, ca sa obtina, in schimb, sprijin parlamentar fie de la PSD, fie de la PNL. Si unii, si altii i-ar fi transmis lui Traian Basescu dorinta lor de a avea o "justitie independenta", adica mai putine dosare si mai putine plimbari la DNA. Daca PD-L va accepta s-o sacrifice pe Macovei, ar insemna sa-si tradeze propriul electorat si sa blocheze in mod deliberat reformele asteptate la Bruxelles.
Or, oficialii europeni au dat semnale clare ca nu e nimic de negociat la capitolul justitie. Premiul primit de Monica Macovei (Femeia Europeana a Anului 2008, acordat la 13 noiembrie de un juriu format de europarlamentari si jurnalisti) si recompensarea lui Daniel Morar (Inspiratia Anului, acordat la data de 2 decembrie de European Voice) indica orizontul urias de asteptare in ce priveste continuarea luptei anticoruptie la nivel inalt. Cele doua premii sunt semnale puternice ca oficialii UE au incredere in oameni ca Macovei si Morar. Uniunea Europeana sugereaza ca ei, nu compromisurile negociate politic, sunt solutiile potrivite, ca ei raman oamenii cheie ai reformei si, pana una-alta, de neinlocuit.
Avertismentele externe nu par sa-si fi gasit, insa, ecou in clasa politica din Romania. Dimpotriva. Aici, politicienii par sa conspire, ca de obicei, impotriva statului de drept si impotriva unei justitii pe care doar declamativ si-o doresc independenta. Potrivit unei stiri difuzate de NewsIn, in data de 7 decembrie, pesedistii le-ar fi spus celor de la PD-L ca doresc "o justitie independenta", adica sa nu mai fie "plimbati la DNA si dati pe la televizor". "Stati linistiti, ca si noi avem dosare. E adevarat, noi nu suntem plimbati la televizor", le-ar fi raspuns pedelistii. Cristian Diaconescu ar fi solutia de compromis, agreata de ambele partide.
Nici liberalilor nu pare sa le fie indiferent cine va conduce justitia. Calin Popescu Tariceanu a declarat oficial, in urma consultarilor de la Cotroceni, ca ar trebui ca justitia "sa nu se mai faca la televizor". Neoficial, liberalii ar fi cerut garantii ca anchetele se vor opri si ca dosarele care-i privesc vor fi ingropate.
Nu e clar daca discutiile s-au purtat atat de abrupt, insa e limpede ca PSD si PNL isi conditioneaza sprijinul acordat viitorului guvern de relaxarea investigatiilor la nivel inalt. Pe de alta parte, mari dosare (Voiculescu, Remes etc.) pleaca de la procurori spre judecatori, iar altele sunt pe punctul de a ajunge pe masa instantelor. Altfel spus, miza creste. Partidele cu mari probleme penale in interior vor avea de luptat, de acum incolo, si cu judecatorii, pe care vor incerca sa-i controleze si sa-i subordoneze intereselor politice, la fel cum au incercat cu procurorii anticoruptie, salvati exclusiv de masivul sprijin extern.
Liderii PD-L anuntau ca o vor sprijini pe Monica Macovei la un nou mandat tocmai pentru a feri justitia de influenta politica. "In domeniul justitiei vom sustine in continuare un independent pentru a fi siguri ca ramane departe de influenta politicului. O vom sustine pe Monica Macovei ca independent la Ministerul Justitiei", declarase liderul PD-L, Emil Boc, in fata delegatilor la Conferinta Nationala (12 septembrie 2008). Dupa alegeri, pe fondul zvonurilor referitoare la un posibil compromis pe tema justitiei, PD-L nu si-a intarit promisiunea, iar acum nu mai e chiar atat de sigur ca Macovei va ajunge din nou la justitie.
"Justitia televizata", tema preferata a PNL si PSD, este o falsa problema. Vinovati pentru mediatizarea excesiva a procedurilor judiciare sunt chiar politicienii celor doua partide. Ei insisi anunta fiecare intalnire cu procurorii pentru ca tot ei sa faca apoi caz de "justitia la televizor". In acest fel, induc ideea ca anchetele sunt dirijate politic, odata cu zgomotul mediatic din jurul lor.
Insa zgomotul a devenit specialitatea politicienilor anchetati. A doua zi dupa alegeri, Adrian Nastase anunta pe blogul sau: "Va promit ca voi continua sa va impartasesc din experientele mele de la aceasta campanie din 2008. Maine dimineata, insa, ma voi intalni cu cei de la DNA pentru a schimba pareri despre alegerile din 2004. Momentul este, nu-i asa, foarte bun pentru asta." (post din 2 decembrie. Despre alegerile din 2008. Lectia nr. 1).
In realitate, politicienii se tem acum de functionarea justitiei in mod liber, nu de televizarea ei. O spaima exprimata cat se poate de sincer de un alt liberal cercetat penal, Paul Pacuraru. Ministrul Muncii declarase, in 4 decembrie, ca in perioada urmatoare "va fi coada la DNA".
La iesirea de la audieri, Pacuraru a adaugat: "Le-am spus anchetatorilor ca nu vreau sa fac nicio declaratie in acest dosar si ca singurul lucru pe care il doresc este ca ancheta sa se finalizeze mai repede si sa fie trimis dosarul in instanta". Insa nu doar pesedistii si liberalii viseaza o justitie controlabila, ci si unii pedelisti de marca. Altfel spus, spaima de justitie exista, in grade diferite, in fiecare dintre cele patru partide care, astazi, feliaza cu grija tortul puterii: PD-L, PSD, PNL si UDMR.
De pilda, finul lui Traian Basescu, primarul Aradului, Gheorghe Falca (PD-L), a ridicat nu mai putin de cinci exceptii de neconstitutionalitate pentru a intarzia judecarea dosarului in care este cercetat pentru fapte de coruptie. Inainte de alegeri, Theodor Stolojan declarase ca intre cercetatii penal ai altor partide si cei ai PD-L exista o mare diferenta, in sensul ca ultimii isi doresc cu adevarat sa ajunga in instanta. Cele cinci exceptii de neconstitutionalitate ridicate de Falca pentru a amana judecata nu arata vreo dorinta aprinsa de dreptate, ci ilustreaza clasica fuga de judecata prin orice mijloace.
Unii politicieni, Cristian Diaconescu de pilda, minimalizeaza rolul viitorului ministru al justitiei, prezentat ca un simplu administrator de bugete, care nu poate influenta mersul justitiei. Fals. Ministrul Justitiei joaca, mai departe, un rol decisiv: propune sefii de parchete si transmite semnale importante in sistem, care pot inhiba sau pot incuraja independenta magistratilor. Prin actiunile sale, ministrul Justitiei poate reda increderea in sistemul care imparte dreptate sau, dimpotriva, poate sa-i submineze si mai mult autoritatea.
Or, Romania se afla, acum, in situatia ridicola ca un cercetat penal sa-l invinga in competitia electorala pe insusi ministrul Justitiei. Marian Ghiveciu (PSD), cercetat de procurorii DNA, a fost votat intr-un colegiu din Buzau de 46,6% dintre alegatori, in timp ce ministrul Marian Predoiu a obtinut 28,9%. "Asta e o chestiune, asa, de Guiness Book sau nici nu stiu de ce, de comici vestiti ai ecranului, in care un domn cu dosar penal castiga in fata ministrului Justitiei", a calificat situatia presedintele Traian Basescu. Din pacate, "chestiunea" este un motiv suplimentar de disperare si n-are nimic vesel. O tara in care suspectii de coruptie castiga alegerile nu se vindeca, din pacate, doar cu o justitie adevarata. Ceva mult mai grav, in fibrele sale adanci, s-a stricat profund, ni s-a alterat grav capacitatea de a mai distinge corect intre bine si rau.
